herreresaurus indianus
un barbat cu fatza lata de grizzly si ochi putini, de arici, asteapta demn la birou, linga el e cartea de oaspeti a muzeului yamana unde 3 francezi au scris ieri ca ar vrea ca explicatiile sa fie nu numai in engleza si spaniola dar si in franceza, baieti napoleon facea si dregea acum 200 de ani si nimeni din ushuaia nu-si mai aminteste de louis de funes, muzeul yamana e mic ca poporul yamana care a fost casapit de europeni la colonizare, la sfarsitul secolului XIX, greu mai gasesti picior de indian yamana in tara de foc, oricum nu stateau deloc bine pe picioare pentru ca nenicii astia traiau toata viatza in canoe, pe ciuci, barbatul vana foci si seara, cind trageau la mal, guanaco, femeia era responsabila cu barca, mereu la carma, la vasla, pescuia, culegea scoici si inota uneori de la mama dracului din mijlocul golfului unde-si tinea barca pina la mal, tot femeia era mama focului pe care-l carau mereu cu ei, magellan a vazut sutele de lumini la mal si d-aia i-a zis tara de foc, pai si cum nu se parjolea canoea daca isi carau focul pe apa, umezeala maicutza-umezeala mare, d-aia il si luau cu ei, ca sa-si incalzeasca oasele golase, caci da, nici vorba sa arunce o treantza pe umeri, de fapt hainitzele bagate pe gat de misionari le-au si venit de hac, intr-o clima umeda si rece, nu se uscau niciodata si-i secera pneumonia, basca jegul strans un ochi pe fatza unul pe dos, in juma de secol omul alb l-a trimis pe veci la culcare si tot ce-a ramas din micul yamana cu picioare strambe sunt niste poze nude si cateva diorame prafuite, konetz film.
vadim tudor+vivienne westowood ai triburilor de indieni sud americani sunt insa selk’nam zisi si ona, mari, inaltzi, latzi, total tripatzi, inventatorii conceptului de emoticon-isi desenau fatza astfel incat stiai ca domnitza de la coada de la peste e fiica unui om cu 3 canoe, deci o partida si ca azi e manioasa ca i s-a rupt o unghie cind construia un arc din tendon de guanaco mestecat incet de unchiul ei, stati, astia sunt tot yamana, selk’nam nu erau pe peste, erau munteni in blanuri care descoperisera conceptul de internat, bagau flacaii intr-o coliba gigant unde-i tineau chiar si un an si-i invatzau sa fie barbati, sa aiba grija cu doamnele ca daca se poarta nasol odata vine hain-o femeie apriga si suparacioasa care spala cu ei pe jos, pe afara cit era ziua de lunga se perindau halpen si shohort, krah si krahn, spirite cu capete triunchiulare sau pete de leopard, coarne si dungi de parnaiash, design revolutzionar si ciuperci halucionogene.
Muzeu nu zice nimic de macelul indienilor condus de romanul Julius Popper, autoproclamat rege al tzarii de foc cam pe cind al nostru Carol ne mai spala putin picioarele de pamant si urechile de ceara, Julius a cautat aur si-a gasit, pina la 35 de ani a ajuns mai smecher ca patriciu, batea moneda de aur si si-a crescut armata proprie cu care vana indieni, cati ai prins 5, dovada? iaca manutzele, bine, poftim 5 lire, urmatorul, eu doar 3, 3 lire, pe domnu Julius l-a prins karma police si l-a tras pe dreapta pe o stradutza din buenos aires. konetz film.
tu-i capu ma-sii, am gresit ordinea salilor, sunt 3, care erau sansele sa o iau invers, din secolul XX ajung tzusti la glaciatziune, un panou zice cum ghetarii acopereau tara de foc si cind au pierdut teren ca thatcher in ’90, au navalit apele si-au rupt tara de foc prin stramtoarea magellan de continent si au creat canalul beagle, periculoasa apa, harta e intzesata de epave, cind ti-e lumea mai draga crashtopetz-zdronguletz, ti s-a crapat chila intr-un bolovan, scoti fanfara si barcile de salvare si te-am pupat, a-haaaaa, d-aia am stat noi pe ushuaia 6 ore la intrarea in canal, am asteptat pilotul special de beagle, pe valuri de 8 metri oricine e smecher, dar cine se pune cu linistea aparenta, eee?
E 8 seara, grizzlyul ma izgoneste, n-apuc sa scriu in cartea de oaspeti despre nea Popper, ca nu-i roman sigur, ca-i marketing unguresc, ca noi suntem ospitalieri si painea lui dumnezeu. si mai cu seama francofoni, bienvenue a jurassic parc.



