Monthly Archives: September 2012

acu vreo 2 ani, pila l-a antamat pe casian sa ne care cu un pinzgauer peste 6 vai si 4 dealuri, hurduc la deal, hurduc la vale, tampla-nfipta in bara de metal din stanga, cot in ochi de la colegul din dreapta, unde mergem casiane? la baba maria de sub padure, are stana si gaini si cat face ea bulzu voi va dregeti mahmureala-n fan, dupa 45 de minute de ameteala, hopa-jos de sub prelata in batatura unui robin hood in fusta cu baticu tras pe ochi, un caine tuseste vreo 3 hamuri tabagice, sta linga un soi de cosciug de vampir primitiv, ce-i asta? un pat cu capac si 3 bete orizontale puse pe post de gratii in care doarme baboiul la adapost de urs, vine ursu pe aici? “da cum nu, des, uite lu vintila i-a luat laba”, da frate, cainele sta-ntr-un ciot, piciorul stang din spate i se termina ascutit ca un pix de 0,5, maria cotcodaceste din fatza bucatariei: “vine ursu, dar-ar boala-n el, mai ia cate-o oaie si n-ai cum sa-l pusti”, ma-ntorc spre casian, nici tu casiane?casian da din colt in colt, nu bre, ca stai sa vezi ca-i cu fondu de vanatoare si fiecare judet are dreptu la o recolta de ursi pe care nu poate sa o depaseasca.

nici daca esti adrian nastase? eee, casian se anima, se mai schimba treaba, a fost si el la vanatoare cu vechiul nou titulescu, siii? el era cu angajatii, gonaci, d-astea, nu a avut placerea si onoarea sa-si stranga mainile dar, daaaaaaar a vazut ceva: doamna raluca va spun, l-am vazut pe nastase cind se dezbraca si avea asea, 4 alunite mari, cat bobu de strugure, pe spate, nu-mi putea lua ochii de la ele, “siii?”, si pe urma s-o imbracat si gata, dar l-a alunitele astea ma gandesc mereu.

la televizor zice acusi de al 659-lea individ ranit, halit, balosit de urs si eu nu ma pot opri sa ma gandesc, la fel cum o face casian, ca nimic din toate astea nu s-ar fi intamplat daca adrian si cele 4 alunite fermecate nu ar fi fost la bulau in loc sa apere poporul cu arma in mana.

nu-mi ramane decat sa-mi strig indignarea din toti rarunchii: acum esti multumit basescule? acum esti multumit?

ma ajuta domnu dan si partidul poporului sa-mi cumpar un apartament confort sporit?

September 25, 2012

tara lui ba pe-a ma-tii

4 Comments

felicia isi cauta casa in care sa-si faca linistita masca de castraveti si de secara si de glutamat de sodiu cu parazincomat de natriu, sa imbatraneasca frumos, sa moara de ciuda dusmancele si bagaboandele care stau ghemuite in saloane si-si cioplesc parul pubian si-si ascut manichiura, gata-gata sa-l atace pe prietenul ei bogdan care e baiat de baiat de oras, masina si apartament la piata alba-iulia, stoooop, “pai de ce nu te muti mai felicio cu bogdan?”, nu, ca-s independenta, si vreau casuta mea, la parter, ca poate imi deschid acolo cabinetu de jupuit hirsute si hidratat piei cazute, da uite ca nu gasesc nicaieri ceva frumos, ca vreau si cu “prima casa”.

e drept ca am dat peste un apartament de doua camere pe floreasca, babosesc, soba de teracota, mai bag 5000 ca popa sa-l repar, propietareasa cerea 49000 de euro dar in loc de acte a produs o imputernicire, ho-paaaa, hopaaaa, ca tac’su, mostenitoru, e in franta da’ ea fiica are tot ce trebuie sa se ocupe de vanzare, astia de la banca au strambat din nas, mai felicio, aici e ceva putred, iti spunem noi, hai sa-ti dam notaru bancii, nuuuu, a sarit proprietara imputernicita, nu-nuuuu, am eu notarul meu, al lu tata.
in loc sa rupa usa felicia a stat hipnotizata de susuratul pseudofrantuzoaicei: mai fetito, imi placi, ti-as lasa la pret casa dar imi trebuie un avans de 15000 ca mai am o pensiune la moeciu si am nevoie de bani, daca-mi dai 15000 ti-l las la 45000 si poti sa-mi dai restu de bani in 2 luni, curat fratii grimm, am crezut ca trolli de imobiliare au disparut, huah, bai felicia, spang-flang, da-ti singura doua palme si fugi cat te tin picioarele ca pute a capcana de urs din casuta braconierului din moroeni.

felicia jupoaie picioare si ofteaza, de unde sa fac si eu rost de bani, duc degetul la tampla si-mi vine ideea salvatoare: fa si tu ca dan diaconescu, iti iei apartamentul poporului, prin privatizare mebo si.., beeeei, proasta-m fost, felicia se aseaza pe scaunel si ii zice din frunza: daca-l dadeam in judecata pe dan diaconescu eram om acum, pe scurt otv-ul a declarat-o moarta pe felicia mea, i-a tinut poza pe ecran vreo 5 ore: asa arata coafeza ucisa de sotul gelos, va amintiti de crima de la coafor? baietii lu danutz au luat numele madamei ciuruite, au dat search pe facebook, i-au gasit poza feliciei, uite moarta, prietenii s-au isterizat, au sunat, mai esti bine? de ce? pai te da domnu dan pe otv ca esti moarta, domnu dan, domnu dan, e o greseala, e vie domnu dan, pe dracu, 5 ore au lasat-o pe post, daca vedea mama si facea infarct? daca vedea bunica, vreo ruda? nu merita sa-i dau in judecata? “ba da, de ce nu ai facut-o?” de proasta, acusi as fi avut casa.

lasa ma felicia, n-ai tu casa, dar are poporu combinat. deci si tu, si eu, ca si noi suntem poporu, hai mai pune-mi o masca d-aia cu propitritoluena, sa sarbatoreasca si fatza mea victoria populara.

tara cu gatul rupt cauta chiropractor

September 24, 2012

tara lui ba pe-a ma-tii

2 Comments

sa tot fie anul de cand nu l-am mai vazut pe sasa, ce faci saso? nu prea bine, ma doare gatu, vine o poveste cu atlasu si axu nustiucare, nervi si muschi incalecati, impunsi, impletiti, cert e ca omul a cam pus-o, are niste vertebre cervicale razna si-o fractura de marimea unui card de credit, banuiesc ca pe grosime, oasele strambe sufoca niste vase de sange de unde vin un cosulet de simptome haioase: stari de lesin, taiat respiratia, incetosat vederea, dar de la ce ti se trage fratioare? de la statu-n cur la birou, de la computer, ai cazut cu bicla? nici vorba, iti amintesti tu cind am fost noi in 1900 toamna la revelionu ala si eu am vazut zapada ridicata cu lama ca un merenghe? noo, eu am crezut ca-i moale si m-am aruncat cu capu-n peretele ala de zapada inghetata, am auzit un trosc sub omoplat, m-a durut atunci un pic, intepaturile astea reveneau asa 2-3 pe an si dupa 10 ani a scos capu fractura de vertebra si s-a dat drumu la necaz.

cum vine asta? 10 ani esti bine, iti vezi de vietisoara ta si dedesubt se coace un dracesc complot, toata povestea-mi aduce aminte de 10 decembrie 2000, alerg de la gara la sectia de votare si cu mana aia cu care bag mancare-n gura fac ceea ce m-am jurat sa nu fac vreodata, inhat stampila si o pun pe batranul bolsevic, pentru o vreme ma mint ca n-aveam de ales, nu puteam sa las romania sa fie condusa de un nenic fugit de la balaceanca, imi merit soarta, inghit cu noduri si intepaturi sub omoplat cei 4 ani de teroare pesedista, baroni locali, cenzura a presei, numarat de oua, mai trec inca 8 de zeama reformatoare, cu aceeasi mana dreapta asez cuminte stampila pe al de danseaza cu lupii si-i calca pe bombeu si uite-ma-n 2012 cu stari de lesin, taiat respiratia si incetosari de vedere, orbecaind prin bezna politicii romanesti, de unde mi se trage?

am crezut si eu ca sasa ca daca ma arung in zidul de zapada o sa fie moale, ca nu-i mare lucru daca-l votez pe ilici, ca uite, a trecut si a venit base si da cu ei de pamant, ce gre-sea-la, dar ce gre-sea-laaa, frate-miu si luciana imi confirma aseara teoria, daca il votam pe vadim sistemul ticalosit ar fi implodat mai iute, clovnul umoral n-avea anvergura kaghebista a lu tatane’su sa puiasca, ou dupa ou, ponti si antonesti si patrici ca matca din alien, e mult mai usor sa lupti cu un presedinte pe haloperidol decat cu un monstru ideologic, am fi vazut cu totii, mai devreme, mult mai devreme, ca imparatu-i in pielea goala si nu ne prindea sfarsitu lumii cu ochii beliti in cabina de vot urmand sa alegem intre un infractor, o cantareata de muzica populara si un politruc care atarna de 20 de ani pe holurile parlamentului.

sasa nu se poate opera, nici la noi, nici aiurea, ii trebuie un chiropractor, a fost in germania si l-a masat si l-a indoit un domn dar toata treaba asta dureaza, luni de zile de tratament, ani poate, da doamne sa mearga, doar e fractura de vertebra, ruptura lu gatu, treaba delicata.

daca avem noroc si dam si noi de-un chiropractor sa ne puna oasele politicii la loc, poate prin 2015-2016 scapam de orbirea temporara si reapucam drumul pe care il parcurgeam pina la lesinul din iunie. cunoasteti vreunul?

cind profesori sunt becali si serghei, hei, hei..

September 19, 2012

tara lui ba pe-a ma-tii

3 Comments

nici englezoii nu mai sunt ce-au fost, bat palma cu sir mickison: fetito vezi ca astept aia si aia si ailalta, iute ca am 95 de ani si nu stiu cite zile mai prind, fac spagatu ca badea si podu ca oprescu, inghit un faras de jaratec si ta-na-naaa, ii dau omului mail: dear sir, mi-am facut temele si sandvisu si-s gata, mai am sa ma inchei la sireturi, hap, mailu-mi scuipa-n obraz raspunsu lu nea apricot, lipsesc pina in 3 martie, adresati-va pentru urgente lu madam moneypenny, uaaaau, 6 luni e juma de an, perioada de gestatie la babuin, mi se aprinde curu de manie si ma apuc sa-i scriu secretarei un mail, cucoana, sa-ti explic, eu sunt din romania, sefu tau mi-a zis asta si asta si eu am facut si el a disparut, si organizatia voastra trebuia sa-mi dea si nu mi-a dat, ordonat, apasat, elegant ii tai capu domnitei care, inaintea decesului, reuseste sa-mi transmita doar un “era o eroare, domnu-n cauza se-ntoarce acusi, va vom contacta as quickly as possible”, hoarc, hoarc, sange scuipat in poala, am rezolvat-o si p-asta coz nau-uan facs uit rumeinians.

racorita citesc mailul buzdugan aruncat la manie, o data, de doua ori, vanez niste greseli de ortografie, il trimit norinei, sta la londra de 5 ani, le are cu inglisu mai bine ca mine, ia zi sorela, cit de grav e misspellingu, 10 minute de tacere si urmeaza un strigat de groaza, “opresteeeeee, spune-mi te rog ca nu l-ai trimis”, ba da, de ce?, “nu-i de ortografie, dar tonu, e groaznic, pentru oamenii de aici este de-o nepolitete crasa”, da ce-am facut doamna, i-am spus doar ca eu trebuia sa fac asta si am facut si ei trebuiau sa faca asta si n-au facut, “da dar tu nu intelegi ca anumite cuvinte sunt foarte dure si lumea aici este sensibila si atenta la nuante, uite cum ar fi trebuit sa spui ce aveai de spus”, citesc simfonia politetii: “kindly ask” si “i would very much like” si “regards”, ceai si plecaciuni, vanzatoare zambitoare si chelneri care glumesc cu tine, spatiu la coada la casa, civilizatie, acu 2 luni stiam cu ce se maninca, zambeam mai mult, spuneam pardon si ma scuzati dar zoaiele zilnice ale maniei spurcate romanesti mi-au scurtcircuitat omenia.

si cum altfel cind in numai 2 ore am primit doua mostre de civilizatie romaneasca: http://www.evz.ro/detalii/stiri/HALUCINANT-Gigi-Becali-ctre-Monica-Tatoiu-Suntei-o-idioat-rdei-ca-proasta-n-p-100.html

http://www.youtube.com/watch?v=GGz4p3vGjl0&feature=related

mitocanie vartoasa, acida, care topeste tot ce prinde, ce tot atata regards, hai cu raspunsul ala odata-n p..a mea.

sarpele din sala comploturilor

September 17, 2012

tara lui ba pe-a ma-tii

1 Comment

stiu de carciuma thang long de la codin care stie de la tataie gicul, cunoscut spion si autor de carte, frederick forsythul nostru, ce atata “the day of the jackal” cind ai putea rasfoi romanul bursucului, unde altundeva decat la vietnamezu thang long halind un pat de jaratic cu 100 de ml de sarpe linga, sarpele mare si gras zace in alcool, intr-un borcan de gogonele de vreo 10 kile, il vedeai cind intrai in restaurantul de linga foisor, care restaurant fiuuuuup, s-a supt, a disparut intr-o seara acum vreo 4 ani, de nici tataie gicul nu a mai dat de el cu tot ajutorul serviciilor.

Si ce sa vezi, tot zucanbergu cu feisbucul sau l-a scos la suprafata, mult zis caci restaurantu vietnamez e ingropat intr-un beci de cladire de birouri ingropata la randul ei intr-un dos de bucuresti putrefact, infestat cu dacii leproase si descompuse, case cu scorbut si un rond cu trei copaci sifilitici, un banner zice mare “restaurant vietnamez”, treci de garaj si de masuta de plastic la care o manichiurista rade un ness si intri in underworldul lu thang long, fiecare masa e protejata de un paravan, loc de complot pesedist mai tare ca “triumful”, nimeni, uuuuu-uuuuu, tot nimeni, un culoar mai stramt ca strada sforii e taiat in peretele din capat, deasupra zice “nefumatori”, hap in scorbura ca alice, who da fac iz alis, si tot ca alice dau peste vizuina vietnameza: o camera enorma se casca in fatza mea, in ea un coltar si 3 asiatici care incep sa tipe si sa se agite ca gainile fara cap, hop in stanga, hop la dreapta, ce zic? “piof-titi, da, da, piof-titi”, e deschis? “da-da, piof-titi”, din spate apare palarierul nebun, de data asta cu batic alb si imbracat in bucatar, inapoi pe ombilic pina la sala comploturilor, alegeti o masa, cu ce va servim?

sarpe, aveti sarpe? “de beut da, de muncat nu”, deci asta e vietnamezu meu, manca-i-ar mama ochisorii lui, paharele aburite cu lichidul reptilian apar urgent pe masa, da de ce nu aveti sarpe in meniu? taxe, amenzi, garda, bucataru-i speriat, “daca-mi cere dau serpe, daca nu, asta e, doar pentru cunoscatori”, un vietnamez pitic de vreo 3 ani ciordeste furculitele de pe masa, “il cheama david, vorbeste mai bine rumuneste decat vietnamez”, david e prea timid ca sa spuna orice, o taie cu tacamurile, da’ unde-ati disparut domle? “pai n-am disperut, ne-am dat doar la fiund cum se zice ca nu ne-au mai prelungit chiria si a trebuit sa plecam, aici e al nostru spatiul”, in 3 ore intra doar 2 persoane, nu-i prea execelent, nu? vietnamezu zice ca a avut probleme mari cu numele, ca uite un alt vietnamez din pitesti i l-a furat si a facut mancare proasta, “mult rau la firma”.

las ca-ti fac eu bine, omu-mi dadu niste carti de vizita da’s vraiste si nu vreau sa-i fac mai mult rau decat conationalu pitestean asa ca va zic sa va duceti pe bucur 11, ca-i mistoc. Daca veniti cu colegii de partid cereti sarpe, stati linistiti, nu vi-l aduc pe magureanu. Pofta mare.

o lume minunata in care veti gasiiii, numai …

September 12, 2012

tara lui ba pe-a ma-tii

pina la anu rupem pe genunchi mitocanul de mumbai

September 11, 2012

tara lui ba pe-a ma-tii

1 Comment

noroc cu indienii din mumbai ca altfel ne tragea curentu pe la shale, in coada cozii politetei planetare, asa suntem penultimii sau..taci fa proasto din gura ca iar n-ai inteles nimic, de fapt suntem pe locul 2 la mitocanie, te pomenesti ca o fi rau sa fii nesimtit? taximetristul numarul 1 se rasteste la mine cind intru-n masina, nu tu buna ziua, seara, inima: “pe ce nume-i comanda”, ralu.., “nu, pe ce nume-i co-man-da?”, codin caradimu, “nu-i asta, alt nume”, o fi zis totusi numele meu, ralu.., “hai ca m-ati inebunit, alt nume”, domle nu stiu, “codin sebastian”, aaa, uitasem ca il mai cheama si sebastian ca st.., “pai eu de prost v-am intrebat cum il cheama? ha”, domnu sofer scoate toporasul pe care mi l-a-nfipt in crestetul capului, il sterge de sange pe poalele pantalonilor si latra “unde mergem?”, la spital, unde, sa-mi extraga cele 300 de grame de mitocanie virulenta turnata-n urechi.

taximetristul numarul 2 deschide cu un “io plecam acum”, serios, unde? nu ati zis 10 minute, au trecut 9, “da, da io am venit de 3 minute”, sa fiti sanatos, arunc repede coordonatele, trebuie sa ajungem pe strada xulescu pina la ora yulescu, soferul i-un strateg, imi explica superior ca el nu face parte din generatia gps si ca as face bine sa iau notite cum o sa ma duca el ca gandul, trec in pozitie de secretara, pe locuri, fiti gata, ne-nfigem in a mai mare aglomeratie pe dorobanti, ca gandul lui ctp dupa doua sticle de votca in micul cu mustar din farfurie, “semaforul e de vina dar va asigur ca odata ce trecem de el mergem ca uns, va spun ca fac de ani de zile taximetrie”, omul isi aprinde expert tigara, “doar nu va supara”, nu fratelo, doar nu-s din generatia celor care se supara ca iau gudron pe nara, un nene se apropie grabit de masina infasurata-n ghemul circulatiei: “ma luati si pe mine?”, soferul imi arunca o ocheada “haideti doamna, doar nu va suparati”, daca e-n drum n-am nicio problema, e prietenul dumneavoastra? “nooo, mi-a facut cu mana, unde mergeti?” se repede taximetristul, “pina la obor, va dau 15 lei”, prietene pune-ti pofta-n cui, stii bine ca n-am nicio treaba cu oborul, soferul ii spune cu inima franta adio clientului mileniului, “era o cursa extraordinara”, dar sunt deja inauntru si v-am spus ca ma grabesc, ma chinui sa ma dezvinovatesc, mobilul suna, e fiul de 18 ani, “din spania” care are o iubita cu un copil pe afara si unul in burta, poate e al lui, poate nu, “tati ce faci? eu sunt intr-o cursa cu cine nu trebuie si l-am scapat pe unul care-mi dadea 15 lei sa-l duc pin la obor de la dorobanti”

ajung pe strada xulescu dupa 45 de minute si 25 de lei, ii dau 27 si reusesc astfel sa-l fac sa taca, isi inghite salutul, multumescul si ultimele sfaturi venite din partea generatiei non-gps, ce-am facut? n-am lasat spaga, naspa, suntem in al doilea cel mai mitocanesc oras din lume, apriga situatie, cause we try harder.

noroc la noroc trage

September 9, 2012

tara lui ba pe-a ma-tii

ofer internship la casa divina a popoarelor

September 6, 2012

tara lui ba pe-a ma-tii

1 Comment

domnu preda e nascut in ’33, cind a intrat la scoala de parasutisti era deja tovarasul preda, la scanteia a devenit un jurnalist cumsecade si la organizatia de alpinism un membru de nadejde, acum e un cititor infocat de romania mare, mi-a xeroxat profetia misterioasei vizionare, autoarea cartii “Viata pe pamant..Incotro? Viitorul omenirii si al Pamantului”, editura Orfeu, citeste fetito si pregateste-te pentru tot ce poate fi mai rau, pamantul se duce dracului zice jurnalistul cumsecade si eu ma gandesc doar cum sa va pun in tema, sa va pregatiti pentru the end of time stimati cititori si drage cititoare, dar iata ce zice vizionara, o sa pun niste semne care se cheama ghilimele domnu ponta, ele incadreaza o portiune de text care apartine altcuiva, un citat: “in aer pluteste un miros greu, de praf si fum. Merg prin Bucuresti in timp ce pamantul se clatina, ca si cum ar fi cutremur. O fetita blonda cu parul carliontat plange tinandu-se de-un pom […]Sintem in afara Bucurestilor. Cred ca in apropiere este o pista de avioane. Sunt foarte multi oameni si inca mai vin. Majoritatea sunt pe jos. Se instaleaza corturi si vad un barbat care se plimba printre noi, spunindu-ne ca este medic […] Romania? cat a mai ramas din Romania? 50%. Cam astea sunt imaginile. Asa vad eu lucrurile, ca intr-un film.”

In locu’ lu oprescu m-as baga la un spritz in cafeneau turceasca din dorobanti si m-as opri din schimbat borduri si carpit sosele ca acusi, in decembrie, bucurestiul va fi facut praf si pulbere zice vizionara, schimbarile la nivelul scoartei terestre vor inceta in mai 2013 si dupa, omenirea va trece la reorganizare, basescu va fi in sfarsit dat jos si inlocuit cu “lideri spirituali cu inclinatii ezoterice”, crinutz in locul lu matale mi-as lua toate scrierile lu nea corutz si as incepe sa beau urina ca bivolaru, vor fi desemnati 400 de guvernanti planetari, vizionara zice ca unii din ei n-au venit inca pe terra, poate prind acceleratu in 2013 si vor intra in trupurile unor cetateni ajunsi la maturitate, siiiiii….ta-na-na-vu-vaaaaa, centrul spiritual mondial se va muta unde altundeva decat in bucuresti, bu-cu-resti, bu-cu-resti capitala lumii esti, fix in casa poporului care va trece ca prin minune prin apocalipsa si va fi transformata in Casa Divina a Popoarelor, poate va intrebati ce am facut noi sa meritam aceasta nobila soarta? aud cum va intrebati? aud si va raspund: aici au sosit primii locuitori ai Terrei si tot de aici trebuie sa inceapa Noul Pamant, pam-pam.

domnu preda e pregatit pentru sfarsitul lumii, are cort, lanterna, halat alb ia de la nevasta-sa si la alpinism a invatat tehnici de prim ajutor medical, el e medicul care se va plimba la aeroport pe linga vizionara si fetita creatza, gata sa-i ajute pe cei raniti de miscarile scoartei terestre, dumneavoastra ce-ati patit? am calcat stramb ca eu o luam la dreapta si scoarta a facut o miscare la stanga si mi-am sucit glezna.

domnu preda va fi acolo pentru ca este un om cu frica lui dumnezeu si 6 roabe de noroc, dupa ce a scapat de doua ori de la moarte prin strivire: “nu mi s-a deschis parasuta, am tras, m-am foit, am smucit, doar la 70 de metri am reusit si cind au venit sa ma ia, aveam parul alb”, ieri in tramvaiul 40, la 79 de ani, s-a luptat corp la corp, cot in plex si brat in gat, cu un talhar, partenerul astuia insa i-a ciordit portofelul, domnu preda spuneti tai-tai la acte ca bani n-aveti oricum, dar iata ca norocul nu-l paraseste pe jurnalistul cumsecade, a doua zi, din cutia postala, ii zambeste portofelul intact.

domnu preda pot sa va ating? ma intreb daca inauntru nu e unul din extraterestrii trimisi sa preia un corp matur, da, da, unul din cei 400 care va conduce lumea, sper, poate imi pune si mie o pila in 2013 sa am un job la casa divina a popoarelor.

acum e clar ca nu-s depresiva?

September 4, 2012

tara lui ba pe-a ma-tii

5 Comments

serban zice ca-s cucu pentru ca scriu numai nasoleli, cum altfel cind luminita, femeia de serviciu a blocului, ma trezeste la 7 dimineata cu invocari ale penisului lu barbac’su, hap, a iesit din pantaloni si ma bate usor peste urechi, trezeste-te raluca imi sopteste ea, a inceput o noua zi, poate ca astazi vei scrie ceva bun, scobesc pe fundul desagii ca polonezii bisnitari in gara la brasov in 87, poate dau de-un ruj ceva, o pereche de strampi, hopaaa, iote ceva bun: am fost la piata la domenii acu vreo saptamina si omul care mi-a luat 10 lei pe un ghiveci cu rozmarin si 10 pe unul cu menta a fost atat de dragut incat m-a luat de manutza si m-a trecut poteca pin la taraba numarul 3 unde am cumparat, pe recomandare, rosii, bune, grase, de giurgiu si dupa, giurgiuveanul de la numarul 3 m-a recomandat la coana dumitra care avea pepeni de colectie, coano dumitrooo, coana dumitroo, ai grija ca-ti trimit pe doamna, sa-i dai un pepene bun, coana mare a mitraliat niste seminte si-apoi a inhatat un prunc de 4 kile, manc-i-as gura lui zaharoasa, deci 3 oameni de treaba dintr-o lovitura, vezi ca se poate raluca sa scrii si despre romani de treaba, lasa-l dracu de venin la o parte ca ne-am saturat de el.

acum ca m-am pornit mai am una, fugind de luminita si organul desteptator al sotului, am dat acu 3 zile peste o pereche de canari care-si inchiriau colivia, la obor, farmacisti cu ceasuri desteptatoare primite cadou de la fiobilin si picsuri de la haloperidol si o biblioteca de la mama ei, plina cu …… carti, oameni care citesc sau macar prefera sa ucida tantarii cu un jules verne, iupiiii, batut palma, schimbat zambete si contracte, cobor, 2 vecini zambitori dau buna ziua, buna ziua, altul imi tine usa, buna ziua, politete, normalitate, o fi de la apa de la chiuveta, nu soro ma dumiresc pe seara, astora nu le intra pe cablu otv-ul.

hai si-nca una sa fie cu noroc, dupa ce-mi iau teapa cu mancarea de la karishma, “nuuu mai e iute domnita ca s-au plans clientii de arsuri la 3 dimineata dar poftiti o tocanita cu 40 de lei, reteta indiana direct din contesti, judetul teleorman”, octav ma scoate din bezna nestiintei si ma face pachet: mergi mamaie la musafir, indian de exceptie, asa sa fie, chelnerul stie cind sa fie simpatic si cind e cazu sa lase omu sa planga-n curry, curryul, cum ziceam, e de plangi, au berica indiana si lipie indiana, se plateste cu card si preturi cinstite, iote ca se poate drag bucuresti sa ai si carciumi fara cioace, iata mai feher ca ai putut sa gasesti 3 lucruri bune, de maine ne intoarcem la ranit rahat, the happy end.