Archive

Monthly Archives: April 2012

3 oameni inghesuiti in cosuletul mototaxiului ne hurducaim prin mlastina drumului, gart e zambitor, olandez de amsterdam, de 5 ani mutat in iquitos, cel mai mare oras din lume la care nu poti sa ajungi pe sosea, barca da, avion sigur, masina, tz, pe linga noi zumzaie un trafic infernal de motociclete cu cascarabeta-n spate, mototaxiuri cum ziceam, honda vinde de rupe, am ajuns in mijlocul unor sleauri pline cu apa, jooos, 3 soles la 3 oameni, nici macar 4 lei, soferul e multumit, san pedro lodge, hahaha, rade si ii face lu mana lui gart care e la 5 centimetri in fatza lui, de ce frate san pedro? pentru ca am deschis-o in ziua de sfantul petru, oti fi niste habotnici voi astia, ptiu drace, fac 3 cruci si m-arunc in namol, bag 3 brate pina la portuletul nascut alaltaieri cind raul a trecut si peste casa madamei de la colt, traieste in barca parcata-n tinda, luntrasul nostru n-are semnal asa ca plecam cu rulota vecinei, apa cat vezi cu ochii. si jeg.

peturi, plastice, hartii, pungi, mama si cu tata, totul in apa puturoasa, e mai inalta cu 12 metri decat in dry season si cu 3 metri peste normalul din perioada ploilor, 100000 de oameni sunt homelesi, nimic in stanga, la dreapta ochii-mi ramin agatati intr-un acoperis de paie, si ia zi gart ce dracu faci matale aici, a predat engleza, a scris pentru san francisco chronicle, acum e ziarist si blogger si mai cu seama tata lu san pedro lodge, ghid, bucatar, frizer, imblanzitor de maimute, detineti? 2 acum, spider monkeyul punky si tamarinul francisco care tocmai si-a pierdut fratele si defecheaza tip stafida de pe tavanul salii de mese in potolul celor 5 turisti cehi care ne saluta ahooooi cind ajungem.

niciunul nu vorbeste engleza, beau beri si sporovaiesc rumburacu shipodracu pivo buldublacu curva, ahooooi, coafata si parfumata iese din cabana fara apa calda si lumina o cehoaica tiptop, ahooooi, un nenic cu mustata blonda se repede sa ma cocleasca in spaniola cu accent de staropramen, fii atenta am un hostel in arequipa, e foarte frumos, te duc la valea cu condori si rumburacu sturbulacu nevasta-mea e peruanca gateste bine, e mai frumos ca-n praga, imi citeste lipsa de convingere si se-ntoarce la buldublacu curva pivo la puterea patra, gart a gatit niste paste odioase cu jumari de soia, sper sa scrie mai bine decat bucatareste, tamarinul alearga fluturisti pe tavan si-si roteste capul satanic, punky a scapat si se harjoneste cu o pisica, nicio femeie nu lucreaza la lodge, baieti, ce-i asta, statie stiintifica de antarctica sau congregatie gay, hm, dupa mersul leganat al barcagiului deduc ca nu se ocupa cu studierea gaurii de ozon ci mai mult o arde-anton.

gart lasa facebookul de pe telefon, se ocupa de niste turisti suedezi care vor sa bage 2 saptamini de jungla, vor sa se sinucida dar cind crapa sa fie slabi, hehehe, cele 2 ajutoare, eduardo si leo, zic noapte buna si-o taie-n satul de linga, ahoooi, al 15-lea pachet de tigari s-a dus, cehii isi ridica burtile mustind de bere si urmeaza dira de tobe pina la carciuma catunului, localnicu bea un trascau de 54 de grade din trestie de zahar, nu se-ncurca intr-o cerveza, se rupe si se stinge-n apa nanayului sau prinde o fatutza de 13 ani si-i face un copilas, gart isi da ochii peste cap, am predat engleza la un grup de capoeira si la 15 ani 5 din 8 baieti erau tatici, mamele 13-14 ani, cind da norocu peste el baiatu se muta la casa mandrutei si gata, e sclav la parintii fetei care nu mai platesc o letzcaie pentru demoazela, acum are rostul ei, barbatul ei care s-o ingrijeasca, lui gart nu-i plac lolitele ticaloase si nici nu trage la somn, tzantzarii mi-au plecat cu-o mana si nu mai am decat una cu care sa-mi tin capul, zdrang pe masa, welcome to jurassic park, apa clipoceste la 2 metri de cabana, o broasca sade la portita si-n bezna baii aud foindu-se insecte, noapte buna.

dupa 2 saptamani aici storc o lacrima de la morocanosu, mutulica si somnorosu, se vede treaba ca favela se obisnuise cu mine, drum bun, drum bun zice si bob, parca vad ca maine apari la micul dejun ca ai pierdut avionul, poarta 47 nu exista, numaratoarea se termina la 46 dar coltul fara indicatoare este sigur chiar locul unde va gara busul luxos al companiei 1001, cind, ca e deja 10? stai linistita domnita ca vine el, sfertu academic, soferul profesor universitar ma pune sa scriu pe bilet numele, seria de pasaport si raspunsul la intrebarea in cate ore se face un drum de 5 ore, a) in 5 ore, b) in 7 ore c) 8 ore, d) nu stiu, nu ma intereseaza, aleg naiva 5 ore, primesc un pachet de biscuiti in forma de autobuz, un suc si o paturica, la drum cu 20 de minute intarziere.

e greu sa iesi din ciudad maravillosa, bocane pe autostrada,trag cabluri, sapa gropi, il coafeaza pentru olimpiada, c-un import masiv de chinezi poate reusesc sa-l termine in 2014, dar cine se grabeste, eu, trebuie sa ajung la aeroport, nicio problema, ne strecuram pe  dreapta, acum pe stanga, impingem aici, in juma de ora soferul desface cu unghiutele nodul marinaresc, iu-huuuuu, hai c-ajung la 5 in sao paulo si-am timp sa ma strecor pina la aeroport, sau nu, nenicul cu covrigul i-un soi de laptar, opreste in toate autogarile sa-si salute fostele iubiri, ce faci pisi, nu te-am vazut de alaltaieri, 47 de minute aici, 38 colea, e 3 jumate dimineata si mai avem vreo 3 ore, tu-ti lentoarea mamicutzei tale, masina de politie urla-n spate, zdrong, autocarului ii fuge soldu, se taraste pe-o parte, accident, 4 americani isi fac cruce, cind au venit din sao paulo in rio au patit aceeasi chestie, autobuz zobit, au oprit altele si i-au incarcat, stai linistita ca se rezolva, soferu’ sta pe ciuci si se uita la bara si radiatorul zdrobite, telefoane la politie, politie cu telefoane si lanterne, coane, pierd avionul, da drumul la bagaje, stai ca am treaba cu declaratia, 2 autocare cu refugiati o iau din loc, incep sa urlu, cretinu in sfarsit da bagajele dar numai dupa o minutioasa examinare a tagurilor, cui nu-i sta capul la ciordeala la 4 dimineata, soferu asta nou promite ca ne lasa langa aerorport, e 5.30 si uite-ne-n bezna pe marginea drumului, ce scrie? parcarea aerorportului, fantastic, am ajuns.

nu, n-am ajuns, suntem la 5 kilometri de GRU, la parcarea aeroportului isi face mila de noi sfanta vineri si prietenul ei sofer de van, unde vi-e masina? am venit cu un bus, choc, poc, masina politiei, urmarire cu raufacatori, pierdem avionul, por favooor, hop, la 6 chiar suntem la aeroport, cozi de sute de oameni incarnatite si imbarligate, a cazut guvernul si toata lumea fuge din tara? haha, nu duduie, brazilia-i o oala de popcorn, scuipa oameni de afaceri in toate colturile globului, halimaiul e foarte organizat si totul merge lin, bogdaproste, sunt in avion unde stewardesa ma-ntreaba daca vreau omleci, ha? omleci? nimeni nu vorbeste altceva decat portugheza, intreaba alte doua stewardese si aflu ca e vorba de oua, da multumesc, lima, oameni mici cu zambete mari, welcome, un chinez din salt lake city merge in vizita la mama din trujillo, mancare picanta si turism geriatric american, in avionul de iquitos o doamna cu aspect de coafeza declara uimita ca nu a inchis niciodata in viata ei mobilul in timpul zborului, pai cum, n-ai ascultat ce zice filmuletu? in spaniola spune ca trebuie sa-l inchizi, aaa, pai il inchid adica nu vorbesc, viitorul nu-i pentru oamenii astia, 38 de grade si 80% umezeala, omu cu carutzu de bagaje, omu cu mototaxiul, toti sunt manipulati de gart, san pedro lodge, bine ati venit, are cizmele de cauciuc intr-o punga de 1 leu si-i stropit pina-n gat de noroi, welcome to jurassic park, in amazon este nivelul cel mai mare al apelor inregistrat vreodata, e si presedintele aici, ce bine, putem sa incepem deci.

o capibara se spala pe picioare intre pungile din mijlocul lagunei, la 4 metri doi pescari prind pestele pentru restaurantul de sushi de peste drum, auci, dracu mai pune betisoarele in rio pe asa ceva, all you can eat la 30 de para, stiind in ce baltoaca a fost prinsa cina imi sta-n gat oferta lor, 9 baietasi taie apa dand vartos la rame, pe pista de biciclete trec urland caleshcute cu familii catarate una peste alta, iarmaroc, maimutele fac stretching in copaci, cine zicea domne ca astia nu-s sportivi, cred ca io, in parque lague burghezii au intins paturici si o ard impresionist, picnic in fatza conacului construit de un italian unde acum e academia de arte si-o cafenea de hipsteri, prajiturele si discutii soptite de duminica dimineata cind te strange capul, pe aleea indragostitilor tropaie urland fructul dragostei, o ceata de 15 ciutani care se catzara si se-mbulzesc in pestera uauuuu, maaaa-maaaaaa, mars acasa la desene animate.

plaja e arata de niste nenici dichisiti in hainute de beduini, sfiiiiihaaa avem si kebe tzinem, sunt o tona de carciumi arabesti la care poti sa bagi potol la kil si-n sahara, bazarul gigant  aparut ca un furuncul la subtioara orasului, bob se jura ca evreii se pupa cu arabii pe gura, malu coboara sa-nhate partea a doua din bani, femeie nu ti s-a urat cu favela? nu vreau sa mor aici dar.. am inteles, nu are incotro, bob n-a luat-o oficial, i-a turnat doi copii dar dupa 2 mariaje mos ciupic s-a ars destul si nu-si mai imparte contul cu nimeni, omul e paranoic total, ii povesteste ziaristei norvegiene cum cutarica, posesor de fals ong din tavares bastos ii vrea raul pentru ca el, bob, fost corespondent bbc, sculptor, jazzman, trompetist si aventurier i-a depus o plangere la primarie sustinand ca ong-ul este un paravan pentru cutarica, vezi bine a facut 500000 de parai intr-un an si copiii cu dizabilitati n-au primit o eugenie si atunci..bob se-nfioara, a fost aproape de pieire, mult prea aproape..cutarica mi-a trimis o fata tanara, picioare lungi, genul meu, exact genul meu, ti-a citit dosarul sir nadkarni, e public ca-ti plac fetele cu picioare lungi, yes, yes, m-a hartzuit sexual dar am rezistat si am dat fuga la politie, huf-hof, mi-am tras sufletul in prag ingrozit, daca a venit fata inaintea mea si-a zis c-am violat-o, infundam parnaia, am povestit totul la politie dar nu au vrut sa faca nimic, discriminare, uneori ma intreb ce s-ar fi facut bob fara rio, de unde material pentru cintecul niebelungilor?

la rodoviaria-autogara din rio- trazneste duhoarea de urina, femeie vreau la sao paulo, da dragutza, 6 ore s-ai ajuns, vanessa, jordan, bob si adriana toti m-au avertizat, 6 ore inseamna 8 si te lasa-n centru si de acolo faci 2 ore pina la aeroport daca ai noroc, traficul din sao paulo e notoriu sinistru, domnita, am avion la 8 dimineata, trebuie sa ajung la 5 in sao paulo, ce ma sfatuiesti, zambitoare imi da bilete la ora 10 seara, platesc, clipesc, ma arde acidutzu urinesc, alerg sa prind autobuzul catre copacabana, nu asta, asta nu pleaca, poate alalalt, ne tavalim ca gainile fara cap in praful capatului de linie, ma tot gandesc de ce se simte ca acasa in rio vanessa venita din montreal, de ce o fi hotarat sa ramina aici tobarul finlandez cu empatia amputata, de ce se intoarce mereu aici jordan si por que nicola a lasat philadelphia pentru jegul asta covarsitor, in parcul fara nume ratze lesesti, pisici, pauni si aguti impart aleile, incepe o ploaie cu bulbuci, sunt 107% apa si iphonul e fleasca, il usuc intr-o punguta cu orez dar ceva s-a rupt in el, canci wifi, bob nareaza un nou capitol din viata lui, creatorul falselor autorizatii internationale de presa, con artist deci, alea oficiale venite de la londra erau niste faxuri si nimeni nu ne lasa cu ele asa ca, dupa ce l-am vazut pe unul de la associated press intrand cu legitimatia de la clubul de surf m-am apucat si-am facut niste frumuseti plastifiate, cu multe stampile si verde si galben din belsug si hohohihiho, acum aia cu legitimatii adevarate nu mai erau lasati sa intre, fuck off, le-am vazut pe alea adevarate, trrrrrrrrrrrrr, suna telefonul, maluuuuuu, unde e telefonul, sub o buca, bob povesteste entuziast cum the maze se umple uite acusi, stai asa, nu misca, ma uit in jur, suntem doar noi, pinocchio treaba n-are, minte in continuare.

welcome to jurassic park, maine iau calea amazonului si zic taitai economiei numaru 1 a americii de sud, amin.

bob n-a reusit sa-si bata recordul din noiembrie de 700 de oameni veniti la jazz dar e mai bogat cu 9000 de parai fatza de ieri, e supersurescitat, high pe cafeina si ii povesteste lui jordan ca atunci cind era mic, la numai 7 anisori, a descoperit stand pe buda, firul lui fibonacci, la varsta lui stateam pe tron si citeam pina la epuizare albalux, albalux, uram masina aia de spalat, draga, stii ce scrie fi-tu pe garduri? nu sir john, tabelul logaritmic, eram genial zice bob si verifica mailul, calculam si ii ziceam mamei citi pui o sa fete iepuroaica, jordan se ineaca usor cu al 4-lea sandvis cu maioneza si parizerul de sarbatoare, ce legatura are frantz fibonacci cu ciclul menstrual al iepuroaicelor? bob nu raspunde, e mult in fatza, viitorul nu are nicio sansa sa-l prinda din urma, acum ne povesteste plescaind despre cum poti sa gadili pastravaul pina cind pestele iese hohotind din apa si atunci hatz, e-al tau, apropo haideti cu mine la fish&chips, nu putem maestre, azi bagam in niteroi, pofta mare.


bob atarna pe bordura fatza-n fatza cu o madama vizibil deranjata mental in rochie alba, marile sperante bucatica, are 1200 de parai pensie de retard de la stat sopteste bob, e o betiva si cerseste bani ca sa-si mai ia de baut, daca vine la voi nu-i dati nimic si spuneti-i fuck off, da, sa traiti, bogat fiind bob plateste 2 reali coborarea din favela cu vanul hipiotesc vw, sarna conasule, la ferry e batalie, lumea buna se cara-n niteroi, baneasa de rio unde nea oscar niemeyer si-a trantit farfuria zburatoare si-a crescut preturile apartamentelor din zona cum a facut carrefouru in steagu rosu din brasov, sau asa pretinde maica-mea, numai meseriasi s-au aciuat la ufo, blocuri cu garduri inalte sa nu le sara talharul jaguar si sa fure gainile si boii de la bicicleta, o broasca testoasa da sa iasa din ocean, vaaaai, scarbita face stanga-nprejur, plaja e plina de gunoi si copii care se fugaresc cu bate-n maini, pestii sar halehop ciupiti de fund de pungile de plastic, deci si bogati-s murdari, dar ce ma mir, v-am zis doar ca niteroi e un soi de baneasa, iote aici fac un parc rezidential, si aici inca unul, basculantele duduie-n sus si-n jos pe bulevard, pamant si praf si 4 tinere pozeaza erotic la fantana muzeului de arta contemporana, mult mai interesant afara, colectia-i de rahat.


dupa un an de voluntariat in sao paulo jordan trage de.., da’ ce-ai facut un an, ai strans frunze, ai spalat copii la fund? nu, sunt sociolog si ajut tinerii sa comunice profesional si interpersonal, aaaa-haaaaa, n-am inteles nimic dar cum ziceam, dupa un an de feijoada lu jordan i s-a aratat lumina, trage de mine sa-i dau ponturi de bucuresti, ajunge-ntr-o luna in frumoasa capitala a micii insule de latinitate, a auzit ca-s femei frumoase, o arde o saptamina pe megalopolis si dupa vrea sa se arunce in splendoarea rurala sau ..transnistria, bre, tu ai citit the game si esti la vanatoare, roscat, rosu, rosu aprins, da am citit, e cartea cu paris hilton nu? o agatza piticul ochelarist de la rolling stones..bogatia nu i-a turnat ceara in urechi lui bob, rupe usitza conversatiei: paris hilton e o tarfa ieftina cu marketing bun care a transformat-o intr-o tarfa scumpa, hahahahaha, e multumit de gluma lui dar parca lipseste ceva, arunca niste catrene pe foc, veselia arde cu palalaie, cum ii place voinicului, de nicaieri apare si-o rima cu birmingham si povestea caftului dintre zidane si materazzi pe care, drept sa va zic, ma jenez sa v-o spun, vulgarica-vulgarea, fara urma de perdea, oricum implica o insulta cu sora lui zidane, un magar si penisul acestuia din urma, vecinii pun boxele pe terase si dau drumu la jihad, 150 de decibeli, vezi bob cum se face, nu amarastenia ta de 95 inauntru si 65 afara.


welcome to jurassic park, de prin maze apar un minotaur australian, o ziarista cu picioare scurte norvegianca, doi columbieni tzitziritzi, ea simandicoasa si el umil, bre, ce inseamna favela? fagure zice bob si ma-nchide, e 10 seara si-mi cad ochii-n gura, noapte buna.

brusc the maze e plin de lume, italo-americanul nicola invarte niste cabluri, azi e ziua cind e inginer de sunet, ieri era webdesigner, acum un an preda engleza, e din 2009 aici, da di ce? pentru ca imi place muzica braziliana, un motiv intemeiat sa lasi balta plictu din philadelphia si sa te muti la havaianas, flip-flop, verifica boxele in timp ce vanessa cinta la pian, jordan isi face sandvisuri cu sunca uda, eric se da cu skateul, vacarm, inca un nenic la cafea, e vecinu care s-a intors din stockholm, ochelari cu rame portocalii, unde ti-e burta domle? am lasat-o in stockholm, oribil loc, aia zic ca-i cald cind sunt 10 grade, hohohahahihi, ce cretini, doi blonzi de 4 metri intra cocosati, al mai tanar il prezinta pe al batran “e tata, a venit din helsinki”, papa nu stie 2 vorbe in engleza, portugheza e mai straina ca durerile de ciclu, fecioru se instaleaza la tobe, incep repetitiile pentru cea mai meseriasa noapte de jazz din rio, jazz at mazeeeee, ioioiololopoi, o doamna chinuie microfonul, bob sugruma si el trompeta, finlandezu batran incearca o comunicare pe baza de pictograme, my girl and my girlfriend, dau din cap, nicee, bob scrasneste niste chestii, superior anunta “i-am spus bine ai venit in finlandeza, nu exista limba pe care sa n-o vorbesc”, si limba necuvantatoarelor? clar, atunci zi-le te rog sa dea muzica mai incet, e 11 dimineata si deja urla decibelii, in strada se filmeaza o comedie cu favela si la 10 metri i-un spectacol de capoeira, vreti cultura, na va cultura.

20120426-003209.jpg
bob doarme de dupa masa ca sa fie-n forma diseara, apare la 8.30 cu un tricou curat, primul cu care-l vad imbracat in 12 zile, fiica-sa isi cocoata cei 10 ani pe tocuri, se foieste intre canapeaua unde ma-sa zace hipnotizata de o telenovela si terasa pe care deja 4 babe bogate in rochite scurte sug dintr-o bere la litru, sunt inghesuite de un echipaj de 3 croate si un ceh rotofei ghidati de 2 chilieni care scot un joint si ..de donde son, rumania, aaa, astia stiu cu filmele, de mungiu si de puiu, de jude le zic eu ca deh, suntem tovarasi, croatele se dau documentariste, bob miroase atarnachele si nu se lasa pacalit, platiti sau valea, malu se ridica de pe canapea si mai printeaza un rand de bonuri valorice, pe ele zice “nu drogurilor” si de cate ori iti iei ceva pixuletzu face-o cruciulitza, bere-harsht, caipirinha-harsht, daca-l pierzi platesti 100 de reali, asta ca sa nu-ti treaca prin cap sa dai teapa, bob stie mersu lucrurilor, niste mamashe trec cu ligheane de plastic si strang paharele goale, in colt se prajesc churrascos, organizare albionica, pe la 11 vine si jazzul, bob insfaca microfonul si baga primul cintec, ba-bla-bla-ba, audienta rage de incantare, succes.

20120426-003415.jpg
peste 600 de oameni sunt imprastiati in labirintul lui bob, pe scarita, la portita, niste nemti urla isterizati de incantare, suntem in favela, uau-bau, fratii grimm, se sperie de balti, ai grija la gropi, nimeni n-a venit pentru muzica, care muzica, sistemul lu bob nu se poate bate cu fanfara favelei, cind esti pe terasa lu hulk nu se aude nimic, la 6 jazzu-i gata, hipsterii incaleca pe-o sa si dispar in carca motoristilor care au vestute pe care scrie “the maze”, marketing, cioburi, nu multe, cit sa-ti aduca noroc, welcome to jurassic park, micul dejun tine pana la 1, de incantare ca-i bogat bob pune pe masa rulouri cu parizer.

din Lapa o iei la stanga pe linga carciuma duduind, piatra cubica si panta de 63 de grade, santa teresa creste pe delusor, huf-hof, imi dau sufletul urcand cele 178 de trepte presarate cu pisici, mirosul de flori il acopera pe cel de rahat de caine, hop, hai c-am ajuns in buricul hipsterimii de rio, fac eye contact cu o madama fugita de la balaceanca, scutura pe bratz margele din planta fericirii, trifoi cu 4 foi zici, nu, nestemata ursului, nu, limuzina calului, nici asta, pe strazi fete cu bretonu taiat shui isi tarasc vietile pline de angst intre magazine cu potol organic, remarcabil nu au burta si nu sar de 60 de kile, la restaurant meniul zice ca am pus-o de-o seara complexa, reinterpretarea mancarii traditionale braziliene, cred si eu ca trebuia facut ceva, la prima auditie i-as fi dat un 4 cel mult, hai sa vedem ce-ati pregatit pentru astazi.

20120425-095610.jpg
supa sarata de sase plante dubioase, coaste de peste de amazon s-un soi de orez cu lapte interpretat in do minor, in spate o pereche turuie in spaniola, rumania, rumania, hopaaa, o fi federico, nepotul gordei cu care trebuia sa ma vad dar n-am reusit sa dau de dinsu la telefon, zic sa nu ma arunc, daca e el poate o sa-mi adreseze cuvantul, ma iau cu niste aguardiente si ma lansez specific in consideratii legate de securitate, migratie, de ce in brazilia trebuie sa-ti legi cu lantu de la bicicleta portofelu de buzunar sau esti nevoit sa o arzi budist si sa te obisnuiesti cu gandul ca vei fi despartit curand de cele lumesti, “sii, a fost buna masa?”, intepenesc, de sub o pletutza iese un zambet larg, omul strange de mana o alba-ca-zapada trista, adriana, nevasta brazilianca de sao paulo culeasa din new york, dar cine esti dumneata domnule poliglot, “sunt diplomat si pe vremea lui ceausescu am facut liceul german in bucuresti, ma bateam cu tiganii pe terenul de fotbal, tata a fost ambasadorul argentinei intre 80 si 84 si am stat, nu-ti vine sa crezi, am stat in casa pe care o are acum gigi, cum il cheama, oierul, hehehehe”, nuuuuu, “ba da, am fost in tara in 2006 si cind am vazut ce i-a facut, incredibil, iubito ti-am zis ca sunt romani, am inteles tot ce-ati vorbit, tot”, imi ia foc capul, “dar adriana zicea ca sunteti nemti si sa va las in pace, pentru mine romania e cel mai frumos loc de pe pamant, am invatat sa schiez la brasov”, eu sunt din brasov, “iubito, trebuie sa mergem o data”, adriana da neentuziasmata din cap.

20120425-095745.jpg
auzi prietene, mi s-a parut mie ca zici rumania, rumania si m-am gandit sa verific daca nu esti argentinianul cu care trebuia sa ma intalnesc in rio, mi-am pus telefonul in poala si am sunat dar cum la masa voastra nu s-a auzit nimic mi-am zis ca nu esti federico, ba da, cum? ba da, ma cheama federico, iote domle ce coincidenta, si zi asa federico, ce cautati voi aici, stam de 2 luni in rio dupa 3 ani de buenos aires si o carutza de vreme in new york, am lucrat la onu si adriana facea marketing de web, imi place aici ca oamenii sunt calzi, normal, sunt 38 de grade constant, da’ cum va descurcati cu preturile fierbinti? auci, federico isi da ochii peste cap, alba-ca-zapada vireaza in galben, tocmai s-au mutat intr-o zona modesta, nu tu ocean, nu tu bellavista, la 130 de metri patrati fara cheltuieli incluse scuip sange si-o chirie de 4000 de parai pe luna, daca vreau sa-mi cumpar apartament ma joc de la 500000 de dolari in sus si nu in copacabana unde incepem de la milion, in 2 ani face poc si aici, argentina e insa c-un picior in groapa, tztztz, acum 4 ani cind am ajuns in buenos mancam la restaurant de 5 stele cu 20 de dolari, inflatie galopanta, federico canta prohodul, chelnerul pune cruce serii, reinterpretarea bucatariei braziliene de catre oamenii calzi si deschisi a fost vreo 80 de para, sa ne fie de bine.
curve si travestiti aliniaza drumul ca statiile de taxare in parcari, beeei, sunt atat de fericit ca am intalnit romani, federico exulta, ne dam maine intalnire the maze, e marea seara a lui bob, jazz at maze, welcome to jurassic park, in favela la 11 incepe partiul, oameni calzi, deschisi si fara serviciu a doua zi. cam ca mine.

usile zboara-ntr-o parte, jardin botanicu, da, suie, in stanga cocotzat pe scaunel e un nene care si-a indeplinit visul copilariei de a fi taxator de bilete, a vrut si pompier si astronaut dar alea s-au dat la baietii cu pile si el a ramas cu vinilinul in fund si camasa alba transpirata vartos la subtiori, zdruncineala 8 ore pe zi, iti ia banu, iti da biletu si-ti face vant, pasa, pasa, stramtoare, o madama isi trece un san si ramine agatata intr-al doilea, suge burta, trage fesa, ramane gatuita intre fiare, soferul alearga, se cambreaza, franeaza, grasa e scuipata pe hol, ufff, poate mai lasam si noi fasolea, jardin botanicu fetitzo, sar din mers, intru din mers, platesc din mers si ma minunez din mers, tucanu, paunu, colibriul si veveritza joaca poker pe dezbracate, 342 de muncitori grebleaza, coafeaza si mai cu seama o frecheaza intre palmieri, torpoare tropicala.

20120423-232047.jpg

am febra 40, ieri toata ziua am bolit in zeama-mi in camera lui hulk, nu m-am facut verde, am dat-o pe alb-galbui, dengue zic, bob zice no way, a avut 3 tipuri de dengue, nu mori din asta dar te tzicnesi, uite-te la mine, hehe, la ultima am avut o hemoragie vartoasa, partea buna e ca dupa esti imun, iete, ma clatin printre bromelii, biologii zic ca degeaba au dat cu rahat in biata planta, ea chiar nu-i vinovata pentru epidemiile de dengue care rad din cand in cand orasul, tzantzarul, zice inscriptia din sera, nu se inmulteste in apa statuta din bromelii ci prefera apa proaspata, usurare, catre mine alearga un paracetamol, hap, mai intremata ma-ntind pe masa imparatilor petrica I si petrica II, nu delirez, rio a fost capitala imperiala pe la o mie opt sute douazeci si ceva, cind europa a inceput sa puta a izmene pisate de batran, casa regala a taiat-o-n brazilia si-a pus-o de-un imperiu, teatre, telegraf, palate si gradina botanica, si-n varful motzotzoiului o masa la care tati si fiul se-ntalneau ca-ntre imparati si luau un mic dejun cum altfel decat imparatesc, mi-e foame.

20120423-232546.jpg

bag un suc cu gust de guma de mestecat si-o gogoasa cinstita, hatz se lasa bariera, un elicopter depune niste icre rosii, a bagat ture cu turistii pe la isus, l-au vazut de aproape, e el, bucatica rupta din taica-su, leblonul geme de lume, carnurile ies din chinga sutienelor, brate de spalatorese cara sacose de cumparaturi, gucci, mucci, ducci, mall linga mall linga mall linga gradina lui allah si uite plaja unde niste voleibaliste cara palme sanatoase jaaaap in mingi albe, muschi de fier, picioare lungi, pe margine atarna pieriti admiratorii, valuri cat casa, femeile intra pin la tzatzisoare, barbatii se iau la tranta cu oceanul, surferii-s pe nicaieri, ipanema geme de magazine de placi si placutze si costumase de omul din atlantis, pe-o stanca o colonie de pescari se face ca prinde peste, un mosulan se opreste linga un grup de cantareti si-si danseaza partenera japoneza in aplauzele multimii, bravo, bravo, ma tarasc spre casa sa-mi petrec convalescenta cu bob.

20120423-232604.jpg

e foc si para, un ziarist australian i-a scris ca vrea o camera si ca o sa faca si un interviu cu el, asa ca sa faca bine sa-i dea un discount, beeei, pai cind eram eu la bbc n-aveam voie sa primim cadouri, ce rahat de presa e asta, stii ce i-am zis, sa nu faca interviul ca daca scrie de rau inseamna ca nu i-am dat si daca zice de bine e clar ca i-am bagat o gâsca-n poseta, nicicum nu-i bine, n-am dat in viata mea spaga si nici n-am luat, tuuuuu-piiiiii-piiii-tuuuuu, baga la trompeta sa se calmeze, singur am carat cu carca ciment pentru casa asta, din 81 lucrez la ea, erau 400 de oameni aici cind am urcat eu si acusi sunt 6000 iar eu nu pot s-o vand, asi scoate un milion de para pe ea, imi fac un ceai si transpir la gura bobului, n-are acte la casa si in rio e interzis sa construiesti pe dealuri asa ca favelele sunt ilegale si uite, acum cativa ani un guvernator a incercat sa puna mana pe pamantul de sub ele si sa bage niste rezidentiale dar… ta-na-na, bob era pe faza si a alertat restul comunitatilor favelare si guvernatoru si-a rupt capul la alegeri pentru ca nu te pui baaai cu saracii ca aia sunt o treime din voturi. si noua zecimi din decibelii fostei capitale imperiale, sunt aici in tavares bastos, in capul meu, e finala cupei braziliei, cerul e in flacari, trosc-brosc, welcome to jurassic park, poate totusi e dengue.