brusc the maze e plin de lume, italo-americanul nicola invarte niste cabluri, azi e ziua cind e inginer de sunet, ieri era webdesigner, acum un an preda engleza, e din 2009 aici, da di ce? pentru ca imi place muzica braziliana, un motiv intemeiat sa lasi balta plictu din philadelphia si sa te muti la havaianas, flip-flop, verifica boxele in timp ce vanessa cinta la pian, jordan isi face sandvisuri cu sunca uda, eric se da cu skateul, vacarm, inca un nenic la cafea, e vecinu care s-a intors din stockholm, ochelari cu rame portocalii, unde ti-e burta domle? am lasat-o in stockholm, oribil loc, aia zic ca-i cald cind sunt 10 grade, hohohahahihi, ce cretini, doi blonzi de 4 metri intra cocosati, al mai tanar il prezinta pe al batran “e tata, a venit din helsinki”, papa nu stie 2 vorbe in engleza, portugheza e mai straina ca durerile de ciclu, fecioru se instaleaza la tobe, incep repetitiile pentru cea mai meseriasa noapte de jazz din rio, jazz at mazeeeee, ioioiololopoi, o doamna chinuie microfonul, bob sugruma si el trompeta, finlandezu batran incearca o comunicare pe baza de pictograme, my girl and my girlfriend, dau din cap, nicee, bob scrasneste niste chestii, superior anunta “i-am spus bine ai venit in finlandeza, nu exista limba pe care sa n-o vorbesc”, si limba necuvantatoarelor? clar, atunci zi-le te rog sa dea muzica mai incet, e 11 dimineata si deja urla decibelii, in strada se filmeaza o comedie cu favela si la 10 metri i-un spectacol de capoeira, vreti cultura, na va cultura.

bob doarme de dupa masa ca sa fie-n forma diseara, apare la 8.30 cu un tricou curat, primul cu care-l vad imbracat in 12 zile, fiica-sa isi cocoata cei 10 ani pe tocuri, se foieste intre canapeaua unde ma-sa zace hipnotizata de o telenovela si terasa pe care deja 4 babe bogate in rochite scurte sug dintr-o bere la litru, sunt inghesuite de un echipaj de 3 croate si un ceh rotofei ghidati de 2 chilieni care scot un joint si ..de donde son, rumania, aaa, astia stiu cu filmele, de mungiu si de puiu, de jude le zic eu ca deh, suntem tovarasi, croatele se dau documentariste, bob miroase atarnachele si nu se lasa pacalit, platiti sau valea, malu se ridica de pe canapea si mai printeaza un rand de bonuri valorice, pe ele zice “nu drogurilor” si de cate ori iti iei ceva pixuletzu face-o cruciulitza, bere-harsht, caipirinha-harsht, daca-l pierzi platesti 100 de reali, asta ca sa nu-ti treaca prin cap sa dai teapa, bob stie mersu lucrurilor, niste mamashe trec cu ligheane de plastic si strang paharele goale, in colt se prajesc churrascos, organizare albionica, pe la 11 vine si jazzul, bob insfaca microfonul si baga primul cintec, ba-bla-bla-ba, audienta rage de incantare, succes.

peste 600 de oameni sunt imprastiati in labirintul lui bob, pe scarita, la portita, niste nemti urla isterizati de incantare, suntem in favela, uau-bau, fratii grimm, se sperie de balti, ai grija la gropi, nimeni n-a venit pentru muzica, care muzica, sistemul lu bob nu se poate bate cu fanfara favelei, cind esti pe terasa lu hulk nu se aude nimic, la 6 jazzu-i gata, hipsterii incaleca pe-o sa si dispar in carca motoristilor care au vestute pe care scrie “the maze”, marketing, cioburi, nu multe, cit sa-ti aduca noroc, welcome to jurassic park, micul dejun tine pana la 1, de incantare ca-i bogat bob pune pe masa rulouri cu parizer.