costel a venit sa-mi repare cada, am inundat-o pe vecina de jos, a urcat slap-trap-slap cele 10 trepte care despart etajul ei de-al meu, boc-boc la usa, “buna seara, curge ca la nebuni la mine-n baie, tavanul e praf”, ma dau de 2 ori peste cap si intru-n rolul maica-mii acum 20 de ani cind vecinii-si luau beregatile pentru o teava sparta: “dar nu e de la mine, poftiti sa vedeti”, casc usa, slap-trap-slap se-nsira fosnitori pasii vecinei, da, baia e curata si uscata, o fi vreo teava dintre etaje?-incerc o eschiva, “nooo. ati facut dus acum?” ma dibuieste vecina, da-recunosc prinsa in fapt, “pai de acolo e sigur, curge o teava de la dumneavoastra si ma nenorociti”, insir-te margarite, femeia-mi pune iute-n brate o tragedie: apartamentul e al soacra-si care a decedat si acum ea si barbac’su au venit tocmai de la targu jiu sa-l bibileasca si pregateasca pentru micul pui de miner care se va muta aicisa, a chemat meserias care repara tot, pune gresie-faianta si nu se poate sa lase tavanul asa, distrus de mine si dusurile mele hedonistice, “haideti sa vedeti”, pe tavanul baii e o umbra de umezeala, vecina isi tine palma la gura, nenorocire mai mare nici ca a vazut recent, ce-a facut ea sa merite asta?

promit ca o sa vorbesc cu proprietara apartamentului in care stau, locuiesc cu chirie, nu-i chiar treaba mea sa pansez tevi si sa mangai tample asudate de groaza inundatiei, fleasp-fleasp, se apropie talpile goale ale sotului care roade-un os de pui: “auziti, mama inainte sa moara s-a plans ca astia de deasupra au spart la apartament si-au renovat la el de-au inebunit-o”, nu stiu prietene, “lasa domne doamna-n pace” sare consoarta, hai la revedere, ne despartim cu promisiunea ca raminem buni vecini.

o sun pe ana, proprietara, “nicio problema, trimit eu instalator. i-ai cunoscut pe astia de la 3?”, confirm, “si ce impresie ti-au facut?”, urbanul-rural, casnicul religios cum ii place lu tudor sa-i numeasca, “niste nenorociti” subliniaza ana gatuita de furie, descultul mancator de pui n-a dat un telefon 4 zile si ma-sa a-mputit toata scara, a scos-o politia dupa 3 zile: “credeam ca-nebunesc, imi venea sa smulg cada, ma gandeam ca a crapat ceva dedesubt si d-aia duhneste asa a starv”, casa, dulce casa in scara, dulce scara, la bloc, dulce bloc.

costel stie cu renovatu si deloc cu pluralul, “uite-te ce-a facut nenorocitii astia aici: a pus benzile astea, iete-te cum si-au batut joc, cind faci dus, intra apa pe linga cada si curge pe perete, nu stie astia, niste carpaci”, tztztztztztz, cit rezolva el crima din baie ma uit la sandy, prezentatoru de la cnn incearca sa smulga un strigat disperat de la un sinistrat din ocean city, uraganu tine oraselul cu capu la fund, case ciuntite si masini bumbacite, din fundul beciului nenicul declara vesel ca nu-i curent dar ca totul e ok, au mancare rece si bere, everything is fine.

ai dracu capitalisti ebrietati care, de atata alcool, nici cind vedeti o catastrofa-n ochi nu stiti ca traiti una, radeti ca prostii si va simtiti bine sub ape, ha? ia sa va vad eu cum ati supravietui unei pete de igrasie pe tavan sau unui damf de pensionara fermentata.