Archive

jurassic park

zeama de mad max cu i’m legend cu the road, omenirea s-a stins, zeci de kilometri fara sa vezi o masina, drumul taiat in stanca e plin de pietre, bate vantoasa si n-aduce-n nara miros de choripan, condorii dau tarcoale masinii, puii nu stiu ce-i aia, or fi crezand ca-i un starv de lama, mirador del puerto guadal la dreapta, as bea o bere sa-mi clatesc vaporii de benzina de pe gatlej, in usa iese sa-i zicem gustav, nu se prezinta dar accentu’l tradeaza, e de-al lui brugel, se poate plati cu cardul? ce ja plajiti cu cardul? bere, vin, beuturica, n-am scos bani din chile chico si n-avem pesosi chilieni, jajajaja, am terminat berea acum 3 saptamani, nu mai am mancare si nici benzina, am uitat ce gust are laptele, traiesc pe orez si pesmeti, gustav zambeste multumit, banuiesc prezenta unei plantute care fumata iti relaxeaza rectul, viata e mai simpla atunci cind nu esti constipat, a inchis pravalia, 8 cabane a 95 de parai pe noapte pierde un purcoi de bani, ultimul turist a soptit adios la inceputul lui februarie, atunci grevistii i-au confiscat benzina suplimentara  ca sa fie siguri ca sta locului si nu sparge greva-zdrang-cind iese cu masina din curte.

cum ai ajuns aici nea portocala? am lucrat in industria farmaceutica, a-haaa, d-aia esti calm dragutza, esti pe haloperidol, poate ca da, poate ca nu, cele 3 saptamani de singuratate l-au convins ca protestatarii au dreptate, apuca degetul mic si zice: nu au drumuri, urmeaza inelarul: nu au asistenta medicala, se tine de degetul obscen: benzina e scumpa, aratatorul: guvernu nu negociaza cu ei, nu-i baga-n seama ca deh, sunt putzini si departe de santiago, uite acum isi fac rau lor insisi, copiii nu merg la scoala, zac acasa cu ochii parlitzi de televizor, n-ajunge la degetu mare, nevasta-i face semn sa treaca-n casa, iti zic eu gustave degetu mare e douamiidoispe, an al dracului de dragon, a zis si urania dar cine s-o asculte?

in puerto guadal mortzii au cartier rezidential la lac, viii parca au intrat in pamant, nimeni pe strazi, nimeni la geam, i-un feel de sat unguresc la 10 noaptea, n-au bancomat dar au bere kunstman si vin la cutie tetrapack, 800 de pesosi, cit ora de internet, problema ta e problema mea zice stencilu de pe perete, de asta sa fii sigur stimate revoltat chilian, de asta sa fii sigur, bifurcatie, in dreapta indicatoru spune carretera austral, gropi enorme se casca in drumul ingust, deci sudu-i legat de nord prin ciorapu asta gaurit, da’ ce peisaj, uite vulcanu, uite ghetaru, uite lacu albastrui fura inima oricui, uite cum se lasa seara pe podisul chilian, uite-nsfarsit puerto tranquillo, buna seara, bag zambetul binevoitor oooo-laaaaa, un ceapist in plovar desirat isi baga degetele in farfuriile unei trupe de mariachi supraponderali, aveti camere? cotetul e infect si vrea 120 de coco pe el, prietene, tocmai am vazut la 90 de do..atunci duceti-va acolo, imi mancati timpul si am clienti, imi scot bocancul din fund, eeeee bine sa fii tranquilo la puerto tranquilo, uite-o pe tamara, are net si ma’sa ne tranteste-n farfurie ultima bucata de carne salvata de familie, sos picant, vin ieftin, focu trosneste si …

ce zic stirile? babaloiul tzipa incantat, imbratzisari festive, greva s-a terminat, de maine lasa sa treaca potolul si benzina, o sa facem vineri asado sa sarbatorim, acum nu mai avem carne doar niste orez, dar si asa e mult mai bine decat la cutremurul din 60 ala de-a despicat pamantul, s-a zguduit o luna si nu aveam de niciunele, greva asta a fost frectzie, darji oameni baietzii astia din aysen, piele groasa, goretex, i-au pus cu botu pe mapuche, e drept ca le-a luat vreo suta de ani, hai welcome to jurassic park, incredibil, netu merge brici si tamara primeste card.

tobias o arde onedin pe terasa, in izmene cu tzigara-n gura, privind valurile de pe lacul carrera, imi frec un ness ca-n anul doi, ar merge un assos s-un lichior arctic, ma podideste nostalgia si ma apuc sa-i povestesc cum invatzam in ’88 la lumanare si stateam 2 ore la cantonul cfr cu damigenele dupa apa ca n-avem cu ce sa-mpingem la vale revista cinema, tush intre buci, bataie pe adidasi de porc, ratzia de faina si paine si ulei, mama colegei laura care a murit dintr-o complicatie de la avort, masinile cu sotz circula intr-o zi, masinile fara in alta, crevetzii vietnamezi din alimentarele pustii. versiunea jumbo al lui chile chico, martie 2012, baietzii cumpara 2 bidoane de 20 s-un furtun cu dungi albastre, sug benzina din rezervor, bleaaaaaaaahhhhh, strup-sfruc-ptttt, am salvat o portocala argentiniana, ia d-acilea coaja, freaca gingia, niste grevisti trag cu ochiul la operatiune, valea nenicilor la baricade sa nu treaca dusmanul cu pulpa sua si cartofu si sa va-necatzi ca tziganul la mal.


ma baricadez la cybercafe, rucsaci, chitara, 2 canistre pline, casieritza ma priveste suspicioasa, sunt santos traficantes de benzina, ii cumpar tacerea cu 800 de pesosi, un dolar juma, cat e ora de net, ia-ti si tu dragutza o ciocolata heidi ca n-a mai ramas nimic altceva de insfacat, iul si tobias o taie cu bidoanele goale si rezervoru’ nud la argentinieni in raidul mileniului, grevistii se foiesc isterizati, le e si lor fomica, nu le place cu bicicleta si cele 3 saptamani de baricadat drumurile au inceput sa subtieze burtile, pierd greutatea si prestantza, azi au hotarat sa fie dulcici, sa-nchida ochii si sa lase turistii sa treaca, hahaha, care turisti?


where are you from? pe scaun linga mine se tranteste janis joplin, par in dezordine, sabot scalciat, o ciuperca se-nfrupta din unghia de la degetul mare, sunt din romania, uau, janis se aseaza doborata de raspuns, scoate un carnetzel si mazgaleste ceva in timp ce-mi spune ca trebuie sa noteze tot ca altfel uita, asa deci, din romania, cati sunteti, doi romani si un neamtz, si ei cine sunt? ma uit in stanga, americanca are dreptate, mai sunt niste tinerei calare pe-un computer, ridic din umeri, nu stiu cine sunt, uau, romania, in 89 am fost lipita de televizor cind aratau ce se intampla in romania, eu sunt din san francisco, uite mailul meu, patricia brownolde zic eu tare citind peste umar, shhhhhhhhht, patricia-janis e toata o soapta, nu spune numele asta, acum sunt celeste brown, dupa vicente inca un nebun in chile chico, pavel corutz trebuie sa bage niste masuratori ale meridianelor energetice, pariu ca hatzeg e rahat pe linga locul asta. deci nu sunt ultimul turist, celeste-patricia-janis ofteaza multumita, o asigur ca nu e, identificam nationalitatea tinerilor computeristi, sunt francezi, celeste nu iubeste francezii, sunt aroganti, desi eu am intalnit numai oameni extraordinari in calatoria asta, m-am mutat la puerto montt de un an si jumatate si am hotarat sa cobor in sud sa cunosc noua mea tzara, am stat 7 zile la puerto tranquilo si am primit o gramada de oferte sa dorm in cort iar acum ulise m-a adus cu masina si mi-a propus sa merg la ferma lui de la tzara, ulise e mai mic cu 20 de ani decat mine dar stii ca eu nu-mi arat varsta, acum implinesc 60 de ani dar ma simt de 40, ciop acum e calare pe un gand, ciac a sarit ca o capritza pe altul, celeste ce-mi faci tu mie? iuhuuu, a plecat, tocmai ii spune casieritei ca este un inger cu aripi si asa a ajuns aici, femeia isi scutura permanentul uluita, ma priveste cu ochi mari si rugatori, sal-vea-za-ma spun ei, nu suport femeile cu permanent asa ca nu fac nimic, cele 5 minute de pace s-au terminat, gong final, celeste se-ntoarce si-mi povesteste docta si absolut normala cum chilienii au adus in 1800 nemtzi catolici sa colonizeze zona si sa starpeasca indienii mapuche, numai catolici, flic-flac perfect, stii ca am fost implicata in campania lui obama, trebuie sa-mi amintesc sa votez, un salt si e din nou in cretzul casieritzei, sunt foarte bogata, am 2 locuri, unul in puerto montt si unul in ceruri, da, aproba permanentul, baietzii se intorc, chaaaaaaaoooooo, celeste ne face poze cu damigenele, ea o sa plece pe jos inspre argentina, perfect, nu inainte insa sa afle cit am economisit pentru excursia asta, celeste-patricia daca iti spun adevarul va trebui sa te omor apoi, pleaca si bucura-te de viatza.


avem benzina pentru 1200 de kilometri, huhuhahaahhihihi, trecem lejer de ultima blocada, pute cumplit si in 5 secunde se-mput si biscuitzii, iaurtul si bagheta frantzuzeasca luate din argentina, goldac-paldac, 60 de litri bolborosesc in spate, suntem liberi si mobili, welcome to jurassic park imi spun si uite si-o dedicatzie pentru tirtos, octy si
codin: chile rade la urma rade mai bine, muhahahaha.

traiasca pompierii din el chalten si benzina lor salvatoare, ajungem in perito moreno, si facem plinu, umplem si bidonul, scot lasoul cu trei pietre si vanez un tostado gravid in 3 luni cu o bere quilmes, prind la inghesuiala si-un wifi, ma bat pe retzea cu inca 14 cetateni cu laptopuri, traiasca civilizatia, urarile de bine vin prea tarziu, in vecinul chile trage sa moara, baietzasu de la benzinarie incearca sa ne opreasca, nu treceti, n-aveti ce manca, sunt lupte de strada, ograda si garsoniera, n-au benzina nici cat sa dea foc la pravalii, vamesu argentinian homero wilfredo isi face cruce, mai baieti e groasa rau, n-a fost sa fie vreodata asa cum e acum in chile, de o luna au blocat toata regiunea, nu-i mancare, in cateva zile o sa-si faca liposuctii pe strada, da’ totusi daca treceti puneti benzina aici ca un rezervor nu va ajungeti sa va-ntoarceti, apar dubiile, tobias da si tu margareta aia sa vedem:sa trecem sa nu trecem, iese ca trecem, politistii chilieni ne iau ultimele 2 portocale, protejeaza flora lu chile, ca fauna oricum e halita de grevisti.

facem 25 de metri si suntem blocati de prima bariera, niste burtosi atarna linga un butoi unde arde-un foc pasnic, deci asa e sa penetrezi o virgina, un tirist din valparaiso sta de 4 zile la bariera desi tre’ sa duca niste potol 26 de metri mai incolo, afiseaza un aer degajat dar ne trage de-o parte si ne sufla adevarul in ureche, grevistii sunt niste santajisti, rasucesc mana guvernului ca sa stoarca niste bani dar n-au dreptate, priveste temator catre grasii tuciurii care se foiesc plictisiti ascultand radioul, ministrul cutarica vine maine la discutii la coihayque, da’ ce vreti fratellos, vrem drumuri, uite carretera austral e praf, nu s-a mai facut nimic de pe vremea lui pinochet si e singurul drum care leaga sudul cu nordul, vorba vine, ca sudul e legat de chile prin argentina, si ce mai vreti? vrem ca benzina sa fie mai ieftina ca noi avem salarii mici si pescuitul oceanic nu prea-i smecherie si traim greu, 2 jipane coioase opresc cu scartzait si grevistii fac schimb de tura, n-aveti bani, ha?

cat trebuie sa stam aici, 2 ore zice tiristul, la fiecare doua ore dau drumu la masinile normale sa treaca, poporul din chile chico baga in argentina cumparaturi ca de 3 saptamani gasesti doar ecoul pe rafturi, paineee strigi tu-caaanci iti raspunde ecoul, ce vorbesti frantz ma bag si eu in conversatie, in primul chiosc dau de ciocolata pocaitzilor de la heidi, made in romania, nu le place ca-i 80% cacao, amara, luati cu apa, nu ca si asta-i scumpa pentru ca regia e privatizata, apartine unor spanioli care iau pielicica de pe chilieni pentru un paharutz de apa cristalina, da-te domle de aici, suntem pe malul lacului carrera, al doilea din america de sud dupa titicaca, cum dracu sa fie apa scumpa? grevistii se infoaie, s-au enervat la loc cind si-au adus aminte, toata regiunea e pe hartza dupa ce 40 de ani au fost lasati de izbeliste si de dreapta si de stanga, hai treceti, un gras ne face semn grabit sa o stergem, tiristul priveste imbaloshat cum ne indepartam.

orasul e pustiu, toate magazinele au niste lacate mari pe usi, absurd, nu-i nimic de furat inauntru, la iesire alti nenici cu steaguri blocheaza cu-o oala de supa si 3 caini iesirea, miroase bine si ni se face foame, un grevist indreapta un deget unsuros inspre oras si zice ca-n piata mare gasim mancare, pe firma scrie ca restaurantul este palestinian, hehe, servesc shaorme cu cap vidia, alaturcabremamaligacucafeee e inchis, un nene dichisit face manichiura copacelului din fatza si se-ndura sa deschida dar n-are sa ne dea decat palestinianul somon la gratar sau arabestile paste cu peste, como no, como no, in sala de mese e un pian pe care shade elegant o pernutza brodata cu un tigru tras la fatza, o salsa picanta ma ciupeste de limba si chelnerul vicente se-aseaza la masa sorbindu-l din ochi pe tobias.

e consultant tarotist -scrie si pe cartea de vizita, e deasemenea gay, asta ii scrie pe frunte, il pipaie pe tobi si-l mangaie pe iulica, sunt sagetator, nascut pe 21 decembrie, ce zodie esti? dar tu? tu suferi din dragoste si vrei sa pari lupul singuratic, sau nu? ce ai vrea sa schimbi la tine? cate iubiri ai avut? daca te-ai intoarce in timp ce-ai face? i-as rupe capul doamnei de la avis care nu ne-a spus de greva si nici de drum si nu ne-a dat asigurare dar cum nu m-ai intrebat pe mine nimic, ii las pe baieti sa raspunda, tobias e incurcat, strans cu usa recunoaste ca vrea familie si ca a scrantit-o cu femeile, vincente il mangaie, i-a iesit camasa din pantaloni de emotzie, alooo, bagati-ma si pe mine-n seama, ce vrei duduitza, lupa se muta pe mine, cum ii cheama pe parinti, cu ce te ocupi, in 5 minute totul e lamurit, pe cv trebuie sa mai trec ca sunt o bruta enamorada si o carnicero de la pasion.

welcome to jurassic park, grevistii fierb niste porumb sub drapelele negre ale luptei de clasa, vicente suge din mate si ma pipaie pe burta, fa un copil, dragoste in vremea protestelor, tobias e-nfrant de vin, tarotistul ii picura o poezie in ureche, ma simt ca-n alice in tzara minunilor la masa cu palarierul nebun si iepurele de martie.

la 20 de kilometri de estancia cueva de las manos este chiar ..ia sa vedem cine stie, da codin, spune, o statie de benzina? nu, raspuns gresit, statia de benzina este la 60 de kilometri, ajungem si acolo dar mai intai sa lamurim ce este la 20 de kilometri, da sanziana, este site-ul unesco cueva de las manos, declarat patrimoniu al umanitatii in anul 1999, excelent sanziana, stai jos, 10.

bagi cu douazeci la ora printre cai, guanaci si nandu, tragi frana de mana si-o lasi in buza canionului, tzipi uau-ou-iau, insfaci aparatul, trantesti 35 de poze pe secunda si te strecori in valea unde vulpea iti da binetze de sub podul construit cu bani de la spanioli, banii de pufuletzi ca deh nu poate trece decat o persoana odata, iote si-o casutza, e chiar guardaparque unde o pitica imi strica permanentul cu o casca de santierist, protectie, cad pietre, bine-bine, unde-i pestera fetitzo?

un american si soatza canadianca lasa dara de interjectzii, pitica pamela ne face semn sa ne oprim, acu 9000 de ani stramosii lui tziriac si nastase o ardeau pe ciuci pe aici, vanatoare, vanatoare si iar vanatoare, da’ ce suntem noi, neanderetalieni?emisfera cerebrala dreapta atarna flasca, exact ca o mana scoasa acusi din ghips, baietii de la centru s-au gandit la o lista de activitati artistice care sa o invigoreze, vraciul a venit cu un amestec de minerale, urina, sange si scuipat, tot vanatorul, femeia si copilul au primit cate un pai si s-a dat drumu la…pictura, da dragi homo sapiens, asta facem aicisa, luati cite-o gura din vopsea, puneti stanga pe perete, tineti betzisorul cu dreapta si suflati vopseaua prin el in jurul mainii, asaaa, da doamna sunteti deosebit de talentata, avem 890 de maini stangi si 30 de maini drepte, stangacii au fost mereu mai putzini, avem si un picior si mana nenicului cu 6 degete, priza buna la poshetzele, pitica zice ca antropologii cred ca toata povestea asta cu mainile a devenit un soi de evidentza populatiei sau parte dintr-un ritual religios, ok, ok, yes, uau, aproba uimita canadianca.

acu vreo 7000 de ani treaba nu se schimbase prea tare, 20-30 de indivizi se-nghesuiau in pestera, hug-pug-hurdug, adica uite guanacoul dom director, il vanau cu un soi de lansator de pietre, cate 3 prinse cu franghii din iarba, shmac, guanacoul si-l lua dupa cap, pamela explica excitata: aici vedeti vanatorii stransi in jurul unui… dinozaur zic, nuuuu, pitica rade incantata, nuuu, canionul e din jurassic dar ala nu e dinozaur este un guanaco gravid, zau? in cite luni? hahaha, nu stiu dar uite aici ce credeti ca sunt astea…dupa shlong zic ca avem de-a face chiar cu trupa de striptease local, nuuu, pamela se tavaleste pe jos, nu-i greu cind ai centru de greutate la 15 centimetri de sol, nuuuu, sunt spiritele rele, haide frate, ce-i rau sa fii bine dotat, canadianca isi da ochii peste cap, sotzu probabil are un Mertz clasa G, incearca sa schimbe cursul erotico-fiozofic al conversatiei “dar ce sunt punctele acestea?”, pitica are toate raspunsurile in buzunarul de la piept, trage un biletel si zice ca arheologii penduleaza intre o reprezentare a boltzii ceresti sau un joc al plictiselii, si ca sa poti spune asta iata ca trebuie sa faci facultatea de istorie.

dar tu pamelutza ce scoala ai facut? scoala de ghizi si bune maniere din buenos, la 24 de ani si cateva luni de experienta-n bransa baga in pusculita lunar 2000 de parai, ce trebuie sa faci de banii astia in afara ca umbli de 3 ori pe zi cu-o casca de plastic pe cap si zici poezia cu guanacoul gravid? care de 3 ori pe zi, in culmea-culmii activitatii de la cueva de las manos vin 150 de oameni pe zi, impartit la 3 ghizi, in 2 ture i-au epuizat, in afara sezonului nu trec valea mai mult de 2 oameni, pamela joaca toci cu colegele si-si fac manichiura, dar tzinteste sus, de aici pleaca la bosque de piedra sa mai bage la dosar vreo 2 anisori de workexperience si dupa poate sa scarpine la usa baietzilor de la iguazu si daca atarna indeajuns pe acolo o sa fie guardaparque si atunci castiga 4000 de dolari pe luna la timp sa-si permita o masa festiva bogata la pensionare.

canadianca e agitata ca un pechinez cu vezica plina inchis in debara, si aici ce e, ce s-a intamplat aici? de aici s-au infruptat iubitorii de arta rupestra, au smuls bucati de piatra si le-au dus acasa la ei, sa aiba niste manutze stravechi in baie deasupra toaletei chinezesti, aici se incheie turul nostru zice pamela, nu putem merge mai departe ca proprietarii terenului nu gusta turismul, hop-hop-hop, pai nu e site unesco, ba da, doar pestera si potecutza de langa pe care unesco a primit-o in concesiune 99 de ani dupe trebuie sa o dea inapoi lu tataie rodriguez si familiei sale de camposi, aristocratia agricola argentiniana, AAA, au juma de tzara si 12 degete la o mana, stai asa, voi n-ati stat la estancia cueva de las manos?da, pai e a lor, inainte ii zicea estancia los todos, da’ dupa unesco, s-au gandit sa faca bani si din turism. welcome to jurassic park, care va sa zica am dat 115 dolari pe noapte celor mai bogati oameni din tzara si ei zic ca nu le place turismul, ma simt ca-n moeciu, noapte buna.

soareeee dupa 48 de ore de ploaie manioasa, iote fitzroyul in retrovizoare, cum a stat marshavul tupilat in nori si nu si-a aratat fecioria nici macar de ziua nationala a trekingului,  clasa a II a B din cadrul scolii de condori el chalten trece planat deasupra, elevul diego se apropie periculos, 2 metri de pasare neagra pluteste la o aruncatura de basca deasupra, dupa cum zice si cantecul, el condor pasa, frigul insa ramine, mi-au inghetzat rinichiutzii si dardai la marginea drumului cu ochiu pe bucatile de gheatza albastra rupte din viedma, ce tzara au astia frate, ce tzara.

Asfaltul se opreste in tres lagos, o adunatura de case, un camping pustiu, tzinetzi banane? tzinem, da’ portocale, tzinem si d-alea, da benzina tzinetzi, un’ te crezi surioara, irak? 400 de kilometri de deshert se intind in fatza, camile estem-ma rog guanaco, sunt aceeasi familie puristilor, masini parjolite estem, irak fara petrol si shaormarii, bienvenidos pe ruta 40 spaima automobilistului argentinian, daca i-ai pus unuia gand rau te duci la biserica si aprinzi o lumanare sa-l trimita sefu sa livreze bere-n bajo caracoles, renumitul orificiu anal al patagoniei si razbunarea va fi a mai dulce.

Ne hurducam borobocioc-troc-poc, auuuu, se trage ca-n 89, pe linga macadam alearga drumul asfaltat dar inchis cu maluri de pamant, niste panouri anunta ca aici, chiar aici natziunea creste, eu vad ca sta, excavatoarele se odihnesc in cete de cate 5, nici tzipenie de cetatzean, un caz cutremurator de disparitzie in masa, extraterestrii desigur pentru ca 400 de kilometri ai doar nandu si guanacosi plictisitzi, in 7 ore vedem vreo 6 masini, faci pana tre’ s-o arzi bear grylls si sa sugi ciubotzica cucului si batatura sarpelui ca sa supravietzuiesti, a 7-a masina ne este aproape fatala, derapam si cat pe ce sa ne busim ca imbecilii in pustietate, iulica trage de volan, tobias se trezeste si zice sec “aktion” si uite asa, inviorati ajungem in bajo caracoles unde… n-avem benzina, si cind o sa primiti, ridicat de umeri, locul arata ca o colonie de parnaiasi, niste ochi flamanzi ies pe geam si trag la pieptutz, umbla la fermoar, vamos rapido rapido, vivat paranoia romaneasca si canistra pompierilor din el chalten.

stoooop, apocalypto pe stanga, douamiidoispeee, e guanacoul alb, decid ca-i semn ca o mierlim cu totzii anu asta, tobias zice ca trebuie sa jucam la loto si ca o sa ne umplem de cascaval, daca tot e sa murim macar hai sa o facem elegant, pe asfalt, ne catzaram peste un mal de pamant si-o calcam pe soseaua virgina, in 40 de minute ajungem la hosteria cueva de las manos unde un grup de italian se ratzoiesc unii la alti agitati, o macaroana incearca sa faca focul, habalahabalahabala, miraculos pot sa vorbeasca si sa manince in acelasi timp, mi-e foame de crap, cat e camera? cat sa fie aicisa-n subtzioara pamantului daca nu 115 dolari, hap, mult mamasita, se poate plati cu card, nuuuu duduie, n-avem net, n-avem telefon, n-avem curent decat pina la 12 noaptea cind tzac, l-am taiat ca generatoru-i pe benzina si stiti ca-i problema cu nafta, baaaai, englezii iti trageau banii de pe card in buricul antarcticii, la paralele 64, capatul lumii e relativ vezi bine, n-avem cash de potol si-mi culc stomacul c-un quilmes mic dar rece, somn usor.

crucea sudului clipoceste deasupra, e senin, caii necheaza-n noapte, welcome to jurassic park, italienii se cearta pe nota iar tobias zdrangane la chitara un cantecel de-al lui chucu rodriguez, ruta 40 e-n spate, suntem vii, mancati-as gura ta de guanaco alb sa ti-o maninc,

o grasa cu raste si un individ cu sex incert, ceva pieptutz si voce de femelusha care iese din guritza ascunsa sub mustata de gaucho intrerup masa, e un hold-up cu chitara, zdrangane grotesc si trebuie sa platim ca sa plece, mustacioasa scoate o punguta de catifea, punetzi bani aici si va puteti continua cina, da’ la ce va trebuie, frizerul costa mai putin, nu, nu, avem nevoie de dinero ca sa ajungem in tara de foc, am plecat de 3 ani din barcelona si iata-ne aici, daca trebuie sa faceti bani de bilete din cantare nicio supriza ca ati inaintat mai incet decat reforma in romania.

afara e frig, vant, ploaie si maratonul treckerilor, picioare rosii si muci amestecati cu apa curg pe fetze, nimeni sa aplaude glorioasa alergare, am un junghi grav la gat si nu pot sa intorc capul dar tot vad cu coada ochiului ca nu e benzina la pompa, ho-paaa, asta inseamna 300 de kilometri pina la urmatoarea benzinarie, pana prostului garantat, o tanti isi trage nasul la informatii turistice, de ce plangetzi domnitza? de mila voastra, amarashtenii care sperati ca o sa ajungeti in chile cu juma de rezervor de nafta, si ce e de facut luminatzia ta, oracolul isi trage mucii si clipeste din ochii lacramosi: mergetzi la pompieri, poftim? surdo, du-te la pompieri, ei sunt obligati prin lege sa aiba benzina, corect.

un tinerel amushina intrarea, nu ne priveste in ochi, latra ceva spre interior, tata pompierilor iese din barlog, zice telepatic “ce cautati mai trepadusilor?”, aplic linguseala si-mi iese o aprobare din barbie dar numai dupa ce fac 14 puncte din 16 la interogatoriu: de unde stiti de noi, cat sunteti, cine-i tac’tu, jura pe mormantul bunica’tii ca nu mai spui, fac trei cruci, ciocnesc calcaiele si butaforia incepe sa se miste, se trag sfori, in 15 minute vine za men, il doare gatul cita benzina a supt din canistre, isi scoate parleala luand de 4 ori pretzul pietei, avem rezervorul plin si o canistra de 10 litri-piromanul din mine baga o fecioreasca iar paranoicul da ture infricosat ca nu o sa ajunga. duduia de la informatzii zice ca benzina o sa mai fie martzi, ce zi e azi? sambata, ziua nationala a trekingului, cred si eu daca nu aveti masini ca bagatzi in baston si n-ajungeti niciodata indeajuns de departe, nici voi nu sunteti mai pricopsitzi-tanti e hotarata sa ne trezeasca la realitate-in chile totul e blocat, toata regiunea aysen e in greva, nu se poate intra in tzara, nu e benzina si nu e mancare, au blocat drumurile de o luna, belesc ochii si ea la mine, pe ce lume traiesti, ramanetzi dracului aici.

abia acum incep sa ma enervez, adica rahatzii aia de la avis stiau ca e greva in tzara, ca nu putem intra pe careterra austral si totusi ne-au inchiriat masina si nu ne-au zis o vorba, avem masina dar n-avem benzina sau avem de 4 ori mai scump, luati-o pe ruta 40 zice tantica de la informatii, aveti doar 500 de kilometri pina la urmatoarea benzinarie-credeam ca 300, nu, nu, optimismul te pierde, sunt 500 pina la baja caracol si nici acolo nu-i sigur c-o sa gasiti ca-i pe ratie, devin foarte religioasa, imi fac cu stanga si dupa cu dreapta cite doua cruci, in masina pute de-nghetzi, canistra galgaie in spate, noroc ca nu-s drumuri deci nici politie rutiera care sa ne opreasca, hai welcome to jurassic park, ma scald in deseuri de dinozauri si-mi miroase berea a platforma petroliera, daca doamnelor le-a luat 3 ani din barcelona pana aici, cat o sa fac eu pina-n puerto montt?

la 5 dimineata turistii rup usa hotelului, la propriu, trosc-zdrang, se grabesc spre ghetarul perito moreno, pe incalzirea asta globala nu stii daca-l mai prinzi pina la 11, orasul e gol si nuditatea nu-i sta bine, are cosuri pe fund si celulita multa, hopa-n masina si hai la el chalten, capitala trekingului, asa-i argentina, fiecare targuletz i-o capitala, a ghetarului, a trekingului, a vinului, a petrolului, a parillei si a chupa chupsului, p-asta n-o au inca, sunt pe dulce de leche, vantoasa bate de zboara masina de pe sosea, ma lupt cu usa sa ies sa ard o poza, e soare cu coltzi de sase cotzi, un ghetar pluteste pe lac, albastru intens pe apa verde, deasupra zboara condorii, bine te-am gasit patagonia.

tobias atzipeste din nou, a coclit receptionera pina la 4 dimineata, i-a fumat tzigarile si i-a cotrobait prin posetica pina a gasit comoara: diseara e party la observatorul astronomic, undeva la 100 de kilometri de el chalten, stati putin, nu-i petrecere ci chiar un festival de arta si poezie, hahahaha, asa-i zice p-acilea adunaturii de psihedelici in izmene de in cu dungulitze si camasi de fondu plastic, bratara la picior si tatuaje chinezesti, miguele stiai ca pe mana ta nu scrie dragon demn calcind pe nor ci chiar apa minerala borsec la 1 kil jumate? maiculitza, suntem in truman show s-am ajuns la capatul platoului, in fatza albastrul se termina brusc intr-un perete gri, o placutza ne anuntza ca intram in parcul ghetzarilor, in 2 metri se schimba anotimpul, o ploaie rece si rea a bagat turistul in carciuma, abur si nasuri lipite de geam, surorile nemtzoaice din antarctica imbatranesc la adapost intr-un hostel, in sala de mese e abur si ploua.

deci vreti sa ajungeti pe carretera austral, tanti care tzine mi rincon stie cu drumurile, prin villa o’higgins nu puteti trece ca-i drumul foarte rau si voi aveti masina normala, mai e si bacul, nu, mai bine mergeti pe ruta 40 si intrati prin chile chico, avem 6 hartzi pe care plimbam degetele incercand sa ne agatzam de ceva, facem calcule, le desfacem si le impachetam sub ochii unei pisici operate de infectie la ovare, in bucatarie intra cainele care a inghitit godinul, e cilindric si se bese fasait si puturos privindu-ne cu mutra care zice “ de ce miroase a rahat aici?”, clar nu de la tine prietene, clar nu de la tine.

in el chalten nu-i retea de telefoane iar netu vine din satelit cam ca schimbarea in romania, shontac-shontac, proprietareasa-am uitat cum o cheama si mi-e tarsha s-o intreb-are bunicul din lugoj, se mai face mobila la lugoj? clar, e capitala nationala a mobilei cum e el chalten a trekingului, apropo maine e concert mare ca e ziua nationala a trekingului si vine o trupa tocmai de la buenos aires sa cante localnicilor de voie buna, e si maraton, iuhuuuuu, si eu care credeam ca am ajuns in ultima gaura ploios-puchinoasa-patagoneza, sunt o norocoasa, da, esti, tobias scoate asul din maneca, pentru ca azi urechile iti vor fi regalate chiar de chucu rodriguez si chitarushca sa fermecata, zdrang-zdrung-stunc, unde, unde? la lucinda unde se fac cele mai bune sandvisuri din el chalten, capitala..tre-kin.. hai sa va aud spunind pe voi, trekingului, bravo, stati jos, 10.

spre chucu deci, ploaia s-a oprit cit sa iasa si cainele de la guanaca sa-si lepede pranzul in iarba, montaniarzii se insira in jurul lu gheorghe gheorghiu care ciupeste dragastos corzile si baga niste dedicatii soptite, bocancii tin ritmul, vinul isonul, tobias penetreaza bucataria in cautarea fetei cu retzeta celui mai bun sandvis din intreaga capitala a trekingului si poate chiar si din cea a ghetzarilor, welcome to jurassic park, sunt stele si maine-i sarbatoare, chucu ii zice tot de jale si lucinda il sfatuieste pe tobias sa se duca acasa ca e lichidados.

in pravalie un mut aseaza cumparaturicile in punga de plastic, are un ecuson pe care scrie ca nu poate sa vorbeasca, pina acum e cel mai simpatic cetatean din punta arenas, zambeste tamp dar macar zambeste, ce-aveti frate de sunteti toti acrii? pluteste o nemultzumire de bugetar balcanic, si eu care cantam osanale chileului: elvetia americii de sud in sus, germania autrala in jos, la hertz un puhav retard dar fara ecuson care sa anunte deficienta de iq nici nu se oboseste sa vina cu o oferta, la europcar e inchis, e ora pranzului duduitza, vino si matale mai tarziu sa-ti dam un damf de tocanitza intre ochi, la astialalti de la eurocevasileacuinchiriatmasini pute a transpiratie dar adulmec si-un iz de bunavointza, zice nenicul burtos: deci vreti sa mergeti pe carretera austral? pai asta inseamna ca trebuie sa iesiti in argentina si …hop-hop-hop, cum adica sa ies in argentina, vreau sa plec de aicisa din sudul lu sudul chileului pina la puerto montt, de ce sa ies in argentina, domnu isi aranjeaza cu aratatorul cutele de pe frunte, pare mai inteligent si mai alert, uite harta baietzasi, nu exista drum in chile din sud in nord decat daca intrati in argentina pe aici si apoi iesiti din ea pe la chile chico, ar mai fi o varianta pe la villa o’higgings dar acolo e de trecut cu bacul si nu functioneaza decat martea, dar martea aia a trecut, poate in 4 ani sa mai prindeti urmatoarea marti, si cit zici ca ne costa? pai 80 de para pe zi plus permis de trecut in argentina vreo 100 de dolari si daca lasati masina la puerto montt va ia tati inca 1500 de parai, franaaaa. Nea Miguele voi sunteti retea? da, pai si atunci de ce trebuie sa platesc pentru masina lasata la filiala voastra? ca deh, trebuie sa o trimita inapoi cu ferryul si ala costa si mai vezi pe cineva prost in incaperea asta in afara de voi care sa plateasca pentru asta? nu, hai la revedere si, de ce nu, sictir. Avis, aceeasi schema, sariti cu banu gros daca o lasatzi la puerto montt da’ uite aici o reducere si mai uite inca una, platouasu-i gata, masina e chevy, treci incoa, tit-tiiiiiit, tobias unde esti mestere, s-a rupt cu doua ursoaice punta arenasiene, i-au vrut trupu si portofelul, s-a opus la ultimul, adoarme in cot cind atinge bancheta.

ne asternem la … nu, stop, ce-s vitrinele alea pe stanga? cimitiru, capodopera, decedatu e-ncimentat cu bucuriile vietzii lui, pachetul de tzigari, canitza de mate, isus e prezent, inghesuit intre oi de plus si surprize de oua kinder, medalii si mileuri, daca as muri aici mi-as dori de-a dreapta un castron de salata de vinete si de-a stanga unul cu salata de boeuf, poate sa fie si cu pui, atat.

in mijlocul nimicului e nimic si vreo 300 de nandu care pasc rasfirati nimicul, 250 de kilometri fara benzina pina-n puerto natales unde pornim in cautarea marinarului olandez hugo, dar nu inainte sa servim o citirica la barul hotelului indigo, al mai clontzos local din puerto natales, acu 2 ani iti luai o tzuica si primeai un platouas cu sushi, “nu, nu, n-am cerut asta”, mai fetitzo, n-avem alune, ia si baga niste sushi din partea casei, comand vinul, astept sushiul, haihaihaihai, chelneritza aduce niste alune triste, malaka, de la greci ni se trage totul, inghit aluna cu noduri, unde-i domne hugo? nu-i, pastram formatia de 3 si ii dam bice-n noapte.

tobias are boxe la ipod, knowing me, knowing you, ahaaaaa, granitza e pustie, in buza vamii chiliene se termina asfaltul, argentinienii n-au bani de prostii, macadam, pietre zboara si bat darabana pe burta masinii, iepuri alearga prinsi intre faruri, vulpi ne taie calea, niciun indicator, nu tu un “hai ca mai e putzin” sau un “tine-o tot asa”, nicio benzinarie, avem un consum de optimism de 25 la suta de kilometri, e luna plina si lilieci roiesc pe linga masina, uuuuuuuuu, as-faaaaalt, dar ce spun eu, lumini, el calafate, capitala nationala a ghetarilor, au si casino la capitala si pizzerie unde rage shakira, shakira-shakira, SE POATE MAI INCET? POF-TIM? SE POATE SA DATI MAI INCET? fie, chelnerul batran e nemultumit, poate si dinsul e surd dar nu si-a pus cocarda-n piept sa anunte asta, n-au choripan aici, ghetzaragii nu-s ca grataragii, o ard toti hipsteri delicati pe mozzarella si martini.

Tobias o cocleste pe receptionera si se lipeste de niste bere gratis, prin perete se aud horcaielile unui tiranosaur cu sinusurile belite, hai welcome to jurassic park tocmai de aici, din capitala ghetzarilor, pizzeriilor si a jocurilor de noroc, el-calafaaaaaate.

microbuzul de punta arenas pleaca la 5 dimineata, muntii sunt sub zapada si gradinile gem de flori, din camere se reped pe hol sforaiturile calatorilor care au pierdut razboiul cu curatzenia, miroase a ceapa prajita si bocanci umezi, busul se smuceste pe drum in timp ce soferul trancane cu o vaduva neagra autostopista care si-a propus sa ajunga pin la bariloche fara sa plateasca, karma police iubito, mare grija ca te arde de n-o sa mai ai bani de bandana cu iron maiden, din turbarii si turme de guanaco o dam in mijlocul unei parcari uriase, nu? cica nu-i parcare ci chiar orasul rio grande unde fiecare locuitor are un harem de 18 masini si inca 5 in vama, deh, oras de frontiera.

din microbuzu puchinos trebuie sa ne mutam in autobuzul cu toaleta parfumata cu gel albastru, albastru, albastru, adulmec un curacao de oltchim, in barul pustiu al autogarii se lafaie black labeluri, dramubuieuri si courvoisieuri, nea miguel cu negru sub unghii vine seara sa se regaleze la rascruce de vanturi srl, trei japonezi zac incolaciti pe rucsaci si nu se intreaba de ce restul calatorilor stau cu pasapoartele in mana si au si niste hartii albe, ce-or fi cu ele, pina le pica fisa pierdem 20 de minute, uite si frontiera cu chile, jos bagajele si fundurile unde mainile vamesilor foreaza dupa seminte, fructe si legume care le pun in pericol tarisoara lor zidita de anzi la est si pacific la vest, nicio musca nu intra fara xray la buzunare, ce-i asta? dulceata mea impotriva constipatiei, a-haaaa, sa nu se mai intample, la asta ma rog si eu, un calator belgian impartaseste traseul viitoarelor calatorii acum merg aici si dupa plec in nord de unde incerc sa cotesc spre nord est si hatz inapoi in autocar.

dispare asfaltul, autocarul se hurducaie, shake roaaack and rolll, apar turme de nandu, si iaca si stramtoarea magellan, hopa pe bac, delfini cu piele patata de vaca, delfinu lu’ commerson dupa numele de fata, baga in paralel, uuuuu, sunt aici, ba nu, sunt acolooo, calatorii sunt extatici, delfinii giumbuslucari, e soare, miroase a mare, fleosc delfinii sar de la revedere, stramta stramtoarea lu magellan, oi, guanaco si nandu, copaci indoitzi de vantoase, in 2 ore suntem in punta arenas.

8 UV, atentie la soare urla un carton pe peretele hotelului tzinut de croatzi, sunt tone aici, miroslav, matko si cu dinka si-au facut case si biserici si pe juma de oras e desenat steagul cu patratzele hrvate, urbea duduie, oamenii o ard in maieu la 21 de grade, sunt grasi si tuciurii, rastiti si-ti includ spaga direct in nota ca sa nu te mai obosesti tu sa te gandesti ca de fapt n-ai chef sa le dai niciun craitzar.

Labradori zac in piata centrala intre chioscurile babelor care vand caciuli, cartofi si legaturici cu alge de mare, acum 2 ani zona era mai cazuta, acusi e glintz-ciunc-blinc, mr. proper si-a facut drum p-acilea, un coltz de austrie unde nimeni nu face siesta la 4, scap de milanesa si asado, in sfarsit fructe de mare si potol picant, inghit calmar, caracatita si creveti pil-pil, ma ard pe matze si au 4 kile de usturoi, ficatul imi da doi pumni inapoi, ii raspund cu un pisco sour la clubul marinarilor unde apare tobias, inginerul de ape din hamburg, hola tobias, como estas, o punem de-o fratzia inelului, maine plecam pe carretera austral.

welcome to jurassic park. sau nu, chelnerul supraponderal zice ceva de-o greva si ca nici vorba sa bagam carretera, tzara arde fratzilor, se bat intr-un oras cu c si blocheaza drumurile intr-o regiune cu a. roadtrip deci, iu-huuu, nu-i entuziasm ci de la arsura pil-piului, noapte buna.

trenul sfarsitului lumii nu are calatori, o doamna cu chipiu dat pe spate masoara peronul gol, 12 metri 45 la dus, 13 metri 78 la intors, tztztz, am gresit undeva, hai s-o iau de la capat, acum 100 de ani daca nimereai pe aici dadeai peste parnaiasi in hainitze dungate rupandu-si spinarile sub busteni, lemn in sus, lemn in jos, shinele erau de lemn, vagoanele erau de lemn, fierul era de lemn ca d-aia-i zice caii ferate xilocaril, cred ca nu aveau probleme cu scobitorile, talharii si violatorii si detzinutzii politici bagau toti de-a valma la taiat copaci si la umplut vagoanele, din pozele de prin ’20 surad duduitze cu umbrelutze venite-n vizita in misteriosul taram al tzarii de foc, fata ce periculos eee, da-mi sarurile ca ma ia cu lesin de emotzie.

Parnaiasii erau bagati in burta corabiilor, tzintuitzi de peretzi cu lantzuri, sufocati in praf de carbune, in muzeul inchisorii o duduca o arde madonna, casca si microfon minion atarnate sexi de ureche, fusta crapand pe solduri, niste mosulani o urmaresc balind, ce zice, ce zice, zice de tata tangoului, gardel, ca a stat si el la mititica, talharie sau ceva, cine sa mai stie, si uite aici in celula asta a locuit misticul, un nenica destul de imbecil cit sa-si otraveasca familia si apoi sa-si impuste cizma-goala, fara picior-si s-o prezinte ca pe-o dovada ca a fost ranit in timp ce se apara de atacatorul care i-a mierlit neamul, ce marca era cizma? era gianfranco ferre? atunci cred ca l-a durut mai tare decat daca-si tragea un glontz in picior.

si aici si-a baut ceaiul si si-a citit ziarul x-ulescu, detinut politic, de fapt gemea puscaria de anarhisti, baietzii cu fightclubul, toata lumea toata lumea sare acum cu mine, buenosul bubuia si nu numai de la bumul economic, nenicul asta a fluturat pumnul si vreo 3 manifeste, bingoooo, avem un castigator, l-au saltat, l-au bagat la cala si l-au trimis in tara de foc sa puna mana si el pe o carte, soarta politicilor a inmuiat inimile intelectualilor locali care i-au ajutat sa fuga, tzust, au taiat-o in chile, a fost singura evadare de succes din istoria inchisorii din ushuaia, restul au sfarsit murind de foame, de frig, unde sa scapi cind piciorul iti fuge de pe harta?

din ultima celula te fixeaza doi ochi mici si cretini inghesuitzi intre doua urechi enorme ale unui retard malevolent, cayetano godino, ucigas de copii, le batea cuie in cap si ii ardea cu tzigara pe pleoape, in puscarie i-au operat urechile, nu din motive locative, mai, hai sa facem loc de inca un detzinut in celula 25, pai nu se poate, stiti, e plina cu urechile lu godino, taiati-le, nu, medicii au crezut ca toata rautatea ii vine din urechi, harsht, sa le dam jos, nici o schimbare, piticul a fost casapit de ceilalti parnaiashi pentru ca le-a omorat pisica.

domnitza ghida face o reverentza si strange niste bacsisuri, batraneii ii pipaie antebratzul, pariu ca rautatea dumneaei e de gasit in alte organe excesiv dezvoltate, in galeria asta ce e? celulele ramase ca’n 47 cind puscaria a fost inchisa, de ce? pai zidul berlinului de ce s-a prabusit, toate marile inchisori au probleme cu managementul si intr-o zi apare un semn mare pe usa “lichidare de stoc”, la buda un iz de urina vechi de 65 de ani iti da buna ziua, se strecoara si se agatza de modelul vaporului monte cervantes care a naufragiat in mijlocul beaglelui, toti turistii, vreo 2000, au scapat si au dublat pentru o luna populatia ushuaiei doar capitanul dreyer, rusinat ca a lovit o piatra, s-a sinucis, neamtz, am avut si noi unul, carol ii zicea, de pe vremea lui zambeste cald dintr-o poza  Racovitza, e inchis intr-o celula marunta, impreuna cu amudsen si ceilalti membrii ai expeditiei belgica, pe perete e o tablitza pusa de rapapatatierra expedition, arata ca o firma de administratie financiara, miroase a actiune de consiliu judetzean olt. romania.

in oras e carnaval, pe san martin turistii s-au mascat in sarmani-n-am bani, de unde sa am eu 20 de dolari pentru bluza asta, va dau 15- iar localnicii in burghezi pricopsitzi, fac cruising cu hyundaiuri tunate. welcome to jurassic park, pun pe mine hainutza de calator degajat si cer o bere artizanala beagle, 6 parai 330 de grame, ma fac pe mine 6 parai?

Design a site like this with WordPress.com
Get started