Archive

Tag Archives: academia de arte

o capibara se spala pe picioare intre pungile din mijlocul lagunei, la 4 metri doi pescari prind pestele pentru restaurantul de sushi de peste drum, auci, dracu mai pune betisoarele in rio pe asa ceva, all you can eat la 30 de para, stiind in ce baltoaca a fost prinsa cina imi sta-n gat oferta lor, 9 baietasi taie apa dand vartos la rame, pe pista de biciclete trec urland caleshcute cu familii catarate una peste alta, iarmaroc, maimutele fac stretching in copaci, cine zicea domne ca astia nu-s sportivi, cred ca io, in parque lague burghezii au intins paturici si o ard impresionist, picnic in fatza conacului construit de un italian unde acum e academia de arte si-o cafenea de hipsteri, prajiturele si discutii soptite de duminica dimineata cind te strange capul, pe aleea indragostitilor tropaie urland fructul dragostei, o ceata de 15 ciutani care se catzara si se-mbulzesc in pestera uauuuu, maaaa-maaaaaa, mars acasa la desene animate.

plaja e arata de niste nenici dichisiti in hainute de beduini, sfiiiiihaaa avem si kebe tzinem, sunt o tona de carciumi arabesti la care poti sa bagi potol la kil si-n sahara, bazarul gigant  aparut ca un furuncul la subtioara orasului, bob se jura ca evreii se pupa cu arabii pe gura, malu coboara sa-nhate partea a doua din bani, femeie nu ti s-a urat cu favela? nu vreau sa mor aici dar.. am inteles, nu are incotro, bob n-a luat-o oficial, i-a turnat doi copii dar dupa 2 mariaje mos ciupic s-a ars destul si nu-si mai imparte contul cu nimeni, omul e paranoic total, ii povesteste ziaristei norvegiene cum cutarica, posesor de fals ong din tavares bastos ii vrea raul pentru ca el, bob, fost corespondent bbc, sculptor, jazzman, trompetist si aventurier i-a depus o plangere la primarie sustinand ca ong-ul este un paravan pentru cutarica, vezi bine a facut 500000 de parai intr-un an si copiii cu dizabilitati n-au primit o eugenie si atunci..bob se-nfioara, a fost aproape de pieire, mult prea aproape..cutarica mi-a trimis o fata tanara, picioare lungi, genul meu, exact genul meu, ti-a citit dosarul sir nadkarni, e public ca-ti plac fetele cu picioare lungi, yes, yes, m-a hartzuit sexual dar am rezistat si am dat fuga la politie, huf-hof, mi-am tras sufletul in prag ingrozit, daca a venit fata inaintea mea si-a zis c-am violat-o, infundam parnaia, am povestit totul la politie dar nu au vrut sa faca nimic, discriminare, uneori ma intreb ce s-ar fi facut bob fara rio, de unde material pentru cintecul niebelungilor?

la rodoviaria-autogara din rio- trazneste duhoarea de urina, femeie vreau la sao paulo, da dragutza, 6 ore s-ai ajuns, vanessa, jordan, bob si adriana toti m-au avertizat, 6 ore inseamna 8 si te lasa-n centru si de acolo faci 2 ore pina la aeroport daca ai noroc, traficul din sao paulo e notoriu sinistru, domnita, am avion la 8 dimineata, trebuie sa ajung la 5 in sao paulo, ce ma sfatuiesti, zambitoare imi da bilete la ora 10 seara, platesc, clipesc, ma arde acidutzu urinesc, alerg sa prind autobuzul catre copacabana, nu asta, asta nu pleaca, poate alalalt, ne tavalim ca gainile fara cap in praful capatului de linie, ma tot gandesc de ce se simte ca acasa in rio vanessa venita din montreal, de ce o fi hotarat sa ramina aici tobarul finlandez cu empatia amputata, de ce se intoarce mereu aici jordan si por que nicola a lasat philadelphia pentru jegul asta covarsitor, in parcul fara nume ratze lesesti, pisici, pauni si aguti impart aleile, incepe o ploaie cu bulbuci, sunt 107% apa si iphonul e fleasca, il usuc intr-o punguta cu orez dar ceva s-a rupt in el, canci wifi, bob nareaza un nou capitol din viata lui, creatorul falselor autorizatii internationale de presa, con artist deci, alea oficiale venite de la londra erau niste faxuri si nimeni nu ne lasa cu ele asa ca, dupa ce l-am vazut pe unul de la associated press intrand cu legitimatia de la clubul de surf m-am apucat si-am facut niste frumuseti plastifiate, cu multe stampile si verde si galben din belsug si hohohihiho, acum aia cu legitimatii adevarate nu mai erau lasati sa intre, fuck off, le-am vazut pe alea adevarate, trrrrrrrrrrrrr, suna telefonul, maluuuuuu, unde e telefonul, sub o buca, bob povesteste entuziast cum the maze se umple uite acusi, stai asa, nu misca, ma uit in jur, suntem doar noi, pinocchio treaba n-are, minte in continuare.

welcome to jurassic park, maine iau calea amazonului si zic taitai economiei numaru 1 a americii de sud, amin.

Design a site like this with WordPress.com
Get started