lumea a 3 a mormaie taximetristul si-nfige temeinic mana-n claxon, tuuuuuu-tuuuuuuuuuuuuuut, in fatza un sofer sta la o taclala lejera in mijlocul soselei cu un drumetz, conversatia trebuie ca e interesanta ca-n ciuda lu mala onda venita din 7 puncte cardinale nu se clinteste nimeni, batranes ambaleaza, indoaie oglinda si apoi nervos schimba din a doua-ntra cincea direct, masina smuceste, lu alba ca zapada-i sare maru din gura si mie inima din piept, unde ne grabim? suntem in cel mai nasol cartier din cartagena, 4 morti pe zi, epidemie de cutite-n pieptut, te taie astia ca nu i-ai dat buna ziua lu mamitzica, ca ai tras doua fumuri in loc de unul, ca ai vrut sa-i dai rest in lame de guma in loc de monezi, dar mai cu seama sunt nevrotici cu traficul, hatz-matz-harsht, motocilistii se-noada in fatza, pupa oglinda, agata stergatorul, daca te-ai grabit si-ai aplatizat unul sar 200, te-nconjoara si te fac confeti, politia? ras cavernos, nimeni nu intra aici, lumea a 3 a, da’ ce zic eu, lumea 13 a, d-aia cu ghinion, uite drumul la autogara nu-i gata de 4 ani de cand s-au apucat de el, coruptie mare si purulenta ca un furuncul de adolescent, companiile de taxi sar cu banu la primarie ca sa se-ntarzie lucrarile ca altfel ele cum ar mai lua bani de pe turist, in 2 saptamani tariful a sarit de la 12 la 20.000, se vede ca al de sus ma iubeste si mi l-a scos in cale pe crestinu asta la numai 15000 de pesosi, doua acatiste alearga la sefu cu prima ocazie.

unde mergeti? medellin, auci, aveti grija, e plin de oameni rai, cu bani dar oameni foarte rai, taximetristul se-arunca-ntr-un pomelnic al resurselor: petrol, smaralde, paduri, femei frumoase pe care oamenii rai le halesc cu paine prajita, zoroastrianism in alb si negru, e farc si e guvernul, niciunul nu poate trai fara celalalt, guvernul ia bani de la farc care face bani din droguri pentru ca guvernul il lasa sa faca bani, e cumetrie ca la noi, base joaca la botezu copilului lu ponta alaturi de udrea si nastase, tigru se pupa cu gazela si baga un abrazzo cu sarpele, la-mbarcarea in espreso brasil 3 politisti ne umbla cu maini inmanusate-n posete si pe la prostata, imi amintesc ce zicea santiago, acum 2-3 ani nu bagai cu busul noaptea inspre medellin ca aveai toate sansele sa intalnesti oamenii rai cu insomnie care opreau masinile si goleau portofelele, 4 cruci si somn criogenic in cele 17 grade oferite generos de soferu-n plovar.

13 ore si-ajungem in elvetia, metro suspendat, hipsteri tatuati si inelati, 235-278-298 de patiserii numarate pe fuga, hai sa zicem 300, in zona rosa cresc unul peste altul sute de baruri, restaurante si magazine cu hainute de designer, suvuri mai dihai ca-n pipera, lingi pe jos si crapi de foame, nu tu o firmiturica, avea dreptate taximetristul, oameni rai in medellin, nu se gandesc deloc la pasarici si homelesi, parculetul sta sa crape de popor venit sa puna muschiul pe el, peste drum e kiwi, hostelul neozeelandez unde cercopiteci vestici beau bere de la 8 si asteapta sa treaca criza, pute a maricica si-a prostie in conversi plesniti hranita cu biscuiti de la supermarket, la 12 terasele sunt pline, costume si pisi cu tzatze false toarna pe gat bere artizanala 3 cordilleras sau apostol la 2 parai jumate, la 8 juma toata lumea-i rupta si cocalari arunca ranjete lesinate tuturor duduilor intre 11 si 98 de ani, hormoni.

 beau o cafeluta aromata la Juan Valdez, starbucksul columbian, mustaciosu si magaru zambesc de pe canite de plastic, servetele si plovarase, dupa strada motoarelor vine aia a atv-urilor si dupa iaca piata de masini, un pitic se ofera sa-mi vanda o burbuja, ce? burbuja, o toyota land cruiser blindata, rotunjioara ca o bulbula de apa, masina preferata a narcosului de medellin, de 20 de ani a iesit din moda si traficantul a trecut pe fitze nemtzesti, bmw sau mertz, parcarea din fatza de la muzeul de arta contemporana e plina de fiare alemane, inauntru-i leopardul, cochet dar plictisitor si cu merchandising foarte scump, intr-un cuvant: elvetia.

cum a ajuns medellin zurichul americii de sud? zic sa iau un tur despre escobar dar imi prind urechile in scandalul operatorilor care fac asta, unii zic ca te duc la fratele lu pablo care-ti arata poze cu the king scobindu-se nu tragand pe nas, altii zic ca ei au fost primii si ca stiu mai multe ca oricine, altii sunt mai ieftini si altii au 5 stelute pe tripadvisor, in hosteluri sunt afise cu “adevaratul tur al vietii lui pablo escobar”, “adevaratul intru totul si fara de minciuna primul tur pablo escobar”, “primul tur escobar gandit inca inainte de moartea lui escobar”, cum pot sa aleg? simplu, intre 150 de dolari si 30000 de pesosi  merg pe ultima varianta, chitroseala este buna.

welcome to jurassic park, maninc un ceviche prost si scump in neptunul de linga casa sub privirile-ncruntate ale chelnerilor cu mandibula-infipta-n fatza, m-adulmeca, ma masoara si ma cantaresc, am ceva pe fatza? pe dinti? pe suflet? niciun raspuns. noapte buna.