se face un an de cand m-am intors in tara. am coborat din rata de buenos aires cu o roaba de proiecte: o sa ridic, o sa construiesc, o sa deschid, o sa aduc. daca nu in romania atunci unde, ca aici stiu limba, stiu potecutele si scurtaturile, stiu gravitatia si alchimia specifica. sau nu.
am iesit in soarele de iulie intr-o romanie proasta si transpirata: c-un fost premier sinucis in gusa, c-un actual premier plagiator-latrator gata sa-si dea camasa jos si sa-si care pumni in cap cu madam merkel, c-un tartor media in pragul parnaii, declansator al unui razboi mediatic care a prajit creierele a 8 milioane de rumani, c-un papagal sfatos si somnoros ajuns sef la senat printr-o lovitura de stat, cu cea mai mare seceta de bun simt din ultima suta de ani, cu pensionari maniosi, platiti cu sticle de ulei, scandand la universitate “iesi afara javra ordinara”, c-un informator al securitatii la icr care a calcat salbatic in picioare panselutele semanate de gradinaru patapievici, cu clovnul trist ghise dand ture cotroceniului cu bale la gura, c-un presedinte manios-mieros-mincinos-indecis-imprecis, c-un minister de interne balbaindu-se ridicol, cu viii amestecati cu mortii si cu mortii participand la un thriller electoral.

roaba mea cu proiecte a fost spulberata de tir-ul isteriei politice, de bocancii lui mazare si de tocurile manechinelor care au votat in slip pentru suspendarea lui basescu.

din cauza basescilor-iliescilor-pontilor-crinilor-voiculestilor am pierdut un an, 365 de zile, 8760 de ore, 525.600 minute, 31536000 secunde. rectific: mi-a fost furat un an din viata. pe a cui nota de plata il trec? si mai cu seama, cine-mi garanteaza ca este ultima oara cind clasa politica ne ciordeste timpul din calendare?