Archive

Tag Archives: sageata

ploua rece-congel-flagel, de pe tocurile rosii se reped, sub fusta-batista, picioarele vinete ale unei domnite cu coc, calca iute, fugind inodata de bratul partenerului la patru ace, merg la nunta? nu, la lingfield, la cursele de cai, prin turnicheti trec carnuri, 4, 6, 10 bucati, dichisite, dezgolite, poa sa fie -20 de grade, ce-are a face?, sunt curse, pui voaleta pe ochi si miniul de scandal si gata. batrani in livrea albastra iti spun bine ai venit, chircit sub o umbrela, un costum vinde ziarul cu ponturi despre cursa, cv-uri de cai, pareri de experti, previziuni-viziuni, punctaje, gramaje, foetaje, ma uit muta, in hol o trupa de barbosi cu fetze rosii urla niste cantece ostasesti, e saint patrick’s day.

piticu insfaca 4 berici si taloane de pariuri pe care scriu numarul calului si cat pun pe el, marmot bay, asta e calul meu, marmot bay, 2 lire, “each way, pune each way” zice piticu, “asa castigi chiar daca esti pe locul 2 sau 3”, e prima cursa, fugim la tarcul de afara sa vedem caii, ploaia-mi scoate berea afara din pahar, am pojghita de gheata pe mana inclestata pe plasticul puchinos, marmot bay are niste strecuratori de ceai peste ochi, e agitat si musca isteric zabala, ne-ntoarcem in tribuna, umar linga umar, roman linga roman, calul lui piticu se retrage, calul norinei e praf, calul lu muine e pamant, marmot bay taie ploaia, sageata, racheta scud, sol-sol, siiii, siiii…..locul 3, castig ceva?, “nu” zice piticu si pleaca sa puna urmatoarele pariuri, pentru cursa de 2.45.

5 lire, ai castigat 5 lire ca a prins si locul 3-piticu e extatic, iau bancnota, dau s-o pun deoparte, manca-ti-as gurita ta de marmot bay, “nu, trebuie sa joci banii astia. ii pui pe urmatoarele pariuri”, de pe fotoliu un lapricorn de 108 ani zambeste senil, sprijinit cu cotu-ntr-o lulea neagra-lustruita, pun mana pe vasilica, mos ciupic se lasa muls de noroc si stirb anunta ca si-a pierdut averea la curse, din spatele batranului izbucneste un cor irlandez, doua demoazele trecute bat marunt din picioare, agitandu-si jobenele enorme din burete, fetite cu rochite cu volanase isi tarasc pletele blonde pe covorul imbibat cu guiness, a doua cursa nimic, norina si piticu inhata 11 lire, victorie, vinul curge, traiasca, traiasca, hai sa alegem iar, muine merge pe ponturile din ziar, piticul se risca, norina e modesta, raman cu ultimul cal, 25 la 1 cota de pariuri, poetic verse, pun 2 lire pe poetic verse si fuga in tribuna, norul de peste pista e sfartecat la mijloc de soare, ploua cu bulbuci intr-o lumina sangerie, caii pleaca de undeva de departe, inotand in apa, poetic verse e ultimul, un crap grascior si lenevos, ce ma asteptam?, poetic verse-poetic verse urla scos din minti comentatorul in boxe, calul meu vine napraznic, buzdugan, trece de tot grupul si-si arunca gatul peste linia de sosire, piticul urla in delir, eu racnesc in pragul infarctului, tribuna tace, poe-tic verse.

casierita ma priveste plina de respect, insfac 60 de lire, de 30 de ori mai mult de cat am pus, daca nu pariam each way luam o suta si ceva, piticul e lansat in calcule, daca puneai 4 lire castigai 300, daca te aruncai la 6 castigai 700, sa curga sampania, sa vina bagabondele, pe hol barbosii sunt visinii la ochi si canta un ritm indracit, punctat de tropaitul domnitelor cu jobene, acum mai curentate, alte taloane, ma simt in forma, nu mai ies in tornada de afara sa vad caii, ma misc expert, desenand decisa sume pe hartie, e randul lui muine sa inhate 27 de lire, apoi norina 12, inchei seara cu 17 lire facute, fara emotii, pe seama lui lieutenant dan.

 

norina zice ca bukowski traia din cursele de cai. scria, publica, lua banu si apoi ii baga-n fundu unui vifor bragadiru sau implant pentru refuz, toata viata mea de copiraitar am urat sa dau nume, dar, uite acusi, de saint patrick day, ma gandesc sa ma reprofilez: nasica de cai m-as face, astept oferte. pariez pe: “caloriferu lu marga” si “mihaela, dragostea mea”.

 

 

4 femei cu sanii p-afara se agita la ponton, niste copii o ard golasi, unul are un elicopter chinezesc in mana, extraterestrii au sosit deci si aici, de mult fetito, de la sfarsitul secolului XIX cind au bagat la caile ferate pentru plantatiile de cauciuc, batranul satului in fusta de frunze e prins cu familia de americani retarzi, ii da madamei o sarbacana si o pune sa sufle o sageata in capul unui papagal din lemn, cioplit nu zodia chinezeasca, doamna isi scoate ochelarii, anunta audienta ca nu a mai facut asta de mult, ultima oara la un sales la macy cind a nimerit rochia dorita de la 60 de metri, shuuuut, trage pe linga, fi-su se trezeste cu o alta sarbacana-n gura, testdrive cum ar veni, un copilas e disperat sa i-o vanda, fiul american al mamasei americane sufla si ciac, fruntea papagalului e strapunsa, indienii exclama admirativ si se napustesc cu 7 brate de sarbacane si margele, pene si fuste, uauuuu, uauuuuu, se aude din mijlocul gramezii, cowboii reusesc sa scape catre barca incarcati cu niste rahatisuri care le-au rupt portofelul in doua, authentic experience, 1-0 pentru indieni.

batranul satului muta catarea pe mine, hatz apare cu un cactus in mana si fara a prinde chiar de veste imi trage pe fatza niste dungi portocalii cu aratatorul, gata incondeiata ma ia de mana si ma vara-n poiata, un soi de coliba unde duduile in sanii goi s-au strans sa se uite la jucaria chinezeasca a pustiului, batranes baga un ceremonios discurs de bine ati venit in spaniola, yahuacare si body language, zice ca e onoare sa ne aiba alaturi, e pe graba, nu-i prea place vorba, il apuc de varful limbii si ma lupt ceva sa scot de la el, tribu mnealui, yahuacare nu prea a stat bine pe noroc, in 40 cind americanii si-au luat-o la pearl harbour si au ramas fara cauciucul din malaezia, au redeschis plantatiile din brazilia, cu cine sa le lucreze, iaca niste indieni numai buni de exploatat, au crapat pe capete da’ in 60 cativa au reusit s-o taie-n peru, e greu aici dar nu mai suntem sclavi, imi rupe inima, arata de 167 de ani si probabil nu e trecut de 60, scoate toba si incepe sa cante, duduile topless se ridica, ne insfaca de maini si pornim o tropaiala in cerc in coliba, vine un burtos  cu fluier, praful se ridica, mila se transforma in rusine, vreo 7-8 minute marsaluiesc marunt linga pieptutul fluturand al unei adolescente yahuacare, gata, muzica se termina, satul se arunca cu sarbacane, margele, tzatze si transpiratie, sufla sageata-n capul papagalului, ia sarbacana, margeaua si bratara, disperare, cat fac astea? platesc o carca de bani pentru un sirag ponosit de pietricele, fericita negustoreasa mai vrea sa-mi bage alte 16 margele pe gat, ceilalti se inghesuie, ia si asta, si astalalta, fug spre barca, batranul satului isi piaptana fusta de frunze nemultumit, tarabagii privesc crunt de sub sprancene, si zici ca nu mai sunteti sclavi, aaa?

trecem val vartej pe linga insulita unde indienii bora au pus-o de-un program identic, mai incolo e satul tribului iquitos, alungati de spanioli ca nu au pus botu la catolicism au ajuns vai de steaua lor, din cateva sute doar 28 mai vorbesc limba, restul vor sa uite si sa dispara in masa celor 500000 de oameni liberi a capitalei amazoniene din peru, max imparte elegat pachetele verzi tip poseta plic, juane zice, poftim? juane, frunze de banane pline cu orez amestecat cu carne, ar trebui sa fie rotunde in forma capului sfantului ioan botezatorul, catolicism antropofag, scobeste dupa farfurii, n-avem, ernesto a uitat sa le puna, ma umflu ca o gasca si as da ceva pe soseaua gatului, oprim la tzanc in bellavista, piata inundata pina haaaaaat, la 200 de metri de mal, mad max curat, femei pitice invart bucati de caiman pe plita, la 2 centimetri un copil face cachi in apa nanayului, pe o terasa pilat din pont se regaleaza cu un pahar de vin-cred si urla sa ii facem o vizita la spritz, ce-i asta? max are o pastaie uriasa in mana, o desface si ocoleste semintele negre si-mi da doar carnea alba, vata de zahar, e guava, aici se perpelesc bucati de yuca, peste si porc, uite aici pare mai curat, bleaaaaaaah, gonesc juaneul cu o inka cola si ma pune dracu sa vreau la baie, un urs chel mormaie ceva, in spate, o gaura-n perete, fara usa, fara perdea, tronul scaldat in auriul urinic, o masca de jeg ii protejeaza smaltul, un lighean, torni apa, n-am maini, mi-au fost halite de bacterii pin la incheietura, sa fugiiiiim.

vopseaua de pe fatza nu se duce, rahat, o sa incerc acasa cu lama, haha, gart ne asteapta la cotitura cu plasa plina de cola light si vesti ingrijoratoare, amazonul continua sa creasca si acum apele le imping pe cele ale nanayului, traim clipe istorice, pe mine ma maninca-n fund de delfinul roz, max ma asigura ca il putem vedea daca avem norocul sa fie prins de vreo plasa pescareasca, atunci el face tzusti din apa si asta-i sansa noastra, halal noroc, in lipsa delfinului hai sa dam un bot prin belen, al mai napastuit cartier din iquitos, cite 8 oameni traiesc in fiecare cascarabeta suita pe betze si defecheaza de pe geam in timp ce-si povestesc noutatile cu vecinii, auzi fata lu ala mic nu-i ie bine, fleosc, si inundatiile astea mi-au udat salteaua, flesoc, partzzz, slumdog millionaire fara millionaire, cind te gandesti ca pe la 1890 baronul cauciucului x-ulescu a cumparat si adus aici pe bucati o casa desenata de nea eiffel, da, da, ala cu turnul, casa de fier din iquitos se cheama, te pui intr-un cot si murmuri pierdut oooo tempora, o mores.

welcome to jurassic park. in seara asta bag ayahuasca, mai vorbim cind revin.

Design a site like this with WordPress.com
Get started