brontozaurus sportextremianus

singurul lucru non-negociabil in columbia e pretul intrarii la toaleta de autogara, cred ca e stabilit prin OG la nivel national, sari cu 700 de pesosi si primesti o hartie igienica prinsa delicat in punguta, uite ce cadou frumos de ziua mamei, cred ca o sa cumpar 6, nu curge apa, te speli in niste ciubare de plastic la iesire unde sar pe tine 16 indivizi bogota-bogota-bogota, bucaramanga-bucaramanga, bogota-bog.., nu, nu, nu si nu, vreau san gil, giculeeeee, hap rasare din pamant un pitic c-un calculator, duduia vrea la san gil, rezolv-o, sigur fetito, 20.000 de caciula, stai ca-ti scot acum bilet, cind sa batem palma hop, din a treia coasta se itzeste o madama cu sarmale-n cap, vrei san gil, iti dau eu san gil pe 18.000 de pesosi, urmeaza 30 de secunde de caft intens, cei doi se carpesc parte-n parte peste gura cu minicalcultoarele, nenicul mai da 2000 jos, ma inhata de mana si ma taraste la platforma, sarmalagioaica se-ndeparteaza maraind, revansa.

ma pliez in microbuz intre o studenta tavalita peste 6 papornite si o contabila pitica si pieptoasa care sprijina pe genunchi un tablou de 1 metru patrat, 4 ore de curbe si depasiri imposibile, microbuzu suge burta, incep sa cred ca-mi incape si-n fund daca ma relaxez putin, studenta are un plan tarifar generos la mobil care-i permite iubirea la distanta, of, af, uf, din tavan atarna o plasma lucioasa, neagra, n-avem film, traim unul, se cheama fast and furious IV, poporul motzaie pe serpetine, frana la popasul cu flori, jooooos, soferul lasa motorul sa horcaie si anunta o pauza de 20 de minute, trop-trop toti se arunca la restaurant sa-nghita supa liorp-liorp-liorp, bagajele zac imprastiate in masina insa numai eu atarn pe linga bus cu ochiu geana pe bunuri, doar sunt in columbia, hoti, narcotraficanti, daca-mi ciordesc espadrilele? dau ture popasului lingand o inghetata de fructe pe-al carei ambalaj zice “pret recomandat 1000 de pesos”, au si halvitza si niste jeleuri tip cibo brasov in 1986, gata, furculitele jos, cele 20 de minute s-au incheiat fara incidente, la drum.

in columbia toate orasele sunt capitala, bogota deh, e capitala columbiei, villa de leyva e capitala turistica, san gil e capitala sportului extrem columbian, in piata del libertador se bulucesc sportivi extrem de pensionati, ling inghetate sub mustatile albe, fostele sportive extreme imping carucioarele cu bebelache, actuali sportivi extremi se-noada in traficul infernal, 2 pe fata si unul pe dos, de la autogara-n centru bati 4 cruci si te lasi pe mana soferului sportiv extrem care se arunca-n trafic ca spartanu-n lupta, u-aa-u-aaa-u-aaa, cocosata de rucsac fac tarash extrem pe strada-n panta cind salvarea se arata in pantaloni de in, papucel alb si cainele tip yak asortat, e chiar australianul sam, patronul unui imperiu: hostel VIP cu mobila contemporana cu reagan, hotel boutique intr-o casoaie veche si restaurant cu microberarie, ma regalez cu-o camera la boutique si bat palma pe-un 28 de dolari, cu tv si net la pachetel, micile preturi imi dau putere sa servesc un frankfurter pe care-l spal c-o bere proaspata, stie partzarul, fugi fata de aici ca nu-i partzar, uite cum se gudura pe linga duduia de la receptie.

chelnerita e retarda, ii ceri mustar si servetel si aduce scobitori, ii ceri bere neagra si nu mai vine, la o masa linga, un englez erudit umple haurile culturale din creierul unei americance, tinerete fara batranete si viata fara de moarte, fata scoate carnetelul si noteaza, scarbiti de spectacol 2 barbosi baga fotbal de masa, carnatu nu ma lasa sa dorm si-mi zic sa caut hostelul din lonely planet, gata, am pornit cruciada, oamenii care scriu ghidurile astea sunt ori retarzi, ori cumparati, recomandarile lor sunt excesive, ca cv-ul manarit al domnului Mang, mint cu nerusinare si bat campii sportiv, ma foiesc in sus si-n jos si canci hostal, o fi disparut sau nu caut eu bine, noroc cu sam, hai la culcare.

welcome to jurassic park, furnicile lu sam mi-au halit biscuitii azurii glazurati pe care mi i-am luat din tunja si acum imi beau coca-cola, eeeee, nea same da si mie un breakfast ca peturile tale mi-au mancat mancarea, bine sefica, dimineata ma delectez cu pepene, omleta si cafea, trai pe vatrai in capitala sporturilor extreme din tara preturilor extrem de mici.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: