diplodocus cafeterus

zona cafetera e taiata triunghiular, ca un dop de testare a dulcetii unui pepene, cutitul se-nfige in manizales, alearga pina-n pereira si apoi aluneca inspre armenia, vaile sunt pixelate cu tufe de cafea si dupa atata apa de vase cacanie data pe gat dimineata mi-e dor de-o cafea adevarata, aromata, parfumata, ata-ata-ata, 2 vorbareti de la hacienda venecia opresc in fatza hostelului tiiit-tiiit, suspiciosi se grabesc cu investigatiile: cum ai ajuns soro pina aici? le impart doua batiste si-ncep povestea lacrimogena, numai eu stiu cum m-am chinuit 8 ore in masina si curbele stranse si bolovanii mari si cind eram in coada de 1675 de masini a mai venit o alunecare de teren si ..baaai norocoaso, aseara la 30 de minute dupa ce-ai trecut tu au inchis din nou drumul, 3 temenele la al de sus, uite aici la a 8 a cea mai inalta catedrala din lume, un burj-al-arab al credintei columbiene tzasneste llinga jeep si se-nfige-n ceruri, unde suntem? manizales, pai nu iesim din oras? ba da, dar manizales e singurul oras din lume care-si poarta centrul ca pe-o extrauterina, balanganindu-se in afara localitatii, centrul si cancha de coride unde acusi e liniste dar in ianuarie zilnic crapa cite-un taur jertfit dupa lupte dar au fost si bovine tip russel crow care au impresionat multimea si-au fost crutzate, “puneti centura”, ne repezim afara de pe autostrada pe-un tobogan la vale, panta de 68 de grade, alergam printre plantatii si iacat-o, hacienda venecia se lafaie ca o redegista la soare, am ajuns.

colibri trebaluiesc la tufele din prispa, doi ciuaua tzipa ascutit, tropaie morse pe sub hamacul unde zace rasturnata o englezoaica si apoi se refugiaza in poala duduitei care mestereste o cafea uleioasa, neagra, tare, aaaaaaaah de ce n-am 9 vieti sa te cant naturaaa, fash-fash, isi tarshaie pantaloni de plastic in povestire alejandro, ghidul haciendei, privire fixa si ochi punctiformi de porumbel, sa-ncepem turul, ne da branci in bucatarie, hop, sub nas se ivesc 13 harti si 14 borcane cu boabe de cafea: cafeaua a fost adusa de preoti in columbia, le-au spus bastinasilor sa o planteze si astfel pacatele lor vor fi iertate, bun troc, 1-0 pentru cler, in columbia nu se face decat cafea arabica spalata, nu robusta, robusta e pentru tarani si nu arabica nespalata pentru ca ar fermenta si ar deveni mai aspra si mai amara, ati inteles? da dom’ alejandro, asaaa, pentru ca este la 5 grade latitudine nordica de ecuator, columbia e singura tara din lume care are doua recolte de cafea, septembrie-noiembrie e principala si acusi e secundara, din toata tara incepe migratia zilierilor care sunt platiti la kil in perioada grasa din toamna si cu 12 parai pe zi si casa acusi cind recolta e mai subtire, infofoliti in carpe aduna boabele rosii si galbene, pai si alea rosii si alea galbene? da, in functie ce papica a inghitit tufa de cafea, fructele isi schimba culoarea, aveti grija, nu le faceti poze culegatorilor fara sa-i intrebati ca-s nazurosi, de ce? munca grea, baga pe coasta muntelui, cara cosuri grele pe distante mari ca nu poti sa intri cu tractoru, nici cu calu ca-i prea mare, nici magaru ca-i incapatzanat, jde ore pe zi in soare, haliti de furnici, albine si viespi, fara nevestica? de ce? hola-hola-e, macho meeeen, nevasta sta acasa la cratita, aici e barbatul si mustata lui pe oala, ce intrebari imbecile sunt astea domnita?, ma scuzati, sa continuam.

hacienda venecia e a 5 a ca marime din columbia, are 150 de hectare si 2 ani la rand a luat locul 3 la…ceva despre calitatea cafelei, alejandro e totul infoiat si-nfiorat de reputatia angajatorului, cine-s domle proprietarii? niste bogatani care atarna, dupa cum le zice si numele, in bogota, cind pisica nu-i acasa joaca turistul pe masa, e drept ca-i iau astia un snop de bani dar hacienda are pauni, dobermani, gradinari, slujnice si biblioteca, servesc niste rom de caldas din colectia boiernasului si imi iau talpasita pina cind nu-mi urca galbinarea in ochi de invidie, un nenicutz cu batic de cowboy o arde dinescu, se face ca lucreaza sauuuuu.., nu duduie, e supervizorul, unul din cei 2, asta a invatat de la tac’su tehnica evaluarii cafelei, celalalt e mai tanar si are studii de agronomie, si ce face nenicul acum? ia mostre din boabele culese, 1 kil, il cantareste, verifica marimea boabelor cu o sita speciala, apoi le baga-n apa si alea care plutesc, secaturile, sunt decojite, verificate, numarate, rebuturile sunt stranse la un loc, cantarite si calculate pierderile la kil, daca trec de 10% ai pus-o, curat bacalaureat.

hop in willis inapoi peste un rauletz la bucataria fermecata, nu-nteleg traseul cafelei, ha-ra-rah, imi dreg glasul inainte sa-nfig intrebarea-n ureche: ok, ati strans cafeaua si dupa ce faceti, cui o vindeti?, aaa, buna intrebare, fincele de cafea sunt organizate intr-o asociatie la subratul lui Juan Valdez, mustaciosul cu catarul care priveste aprig de peste umar, asociatia strange recolta, numai boabele de cea mai buna calitate, si-o trimite direct la prajitori in canada, america, europa si japonia, asociatia baga bani in cercetare ca fincele mici-majoritatea sunt mititele-n-au de unde, in ultimii ani pretul cafelei a cazut de la 3 parai livra la jumate si nea miguel s-a reprofilat pe portocale sau coca, deci aveti guerille pe aici? nooo, e zona cultivata, nu se ascunde o armata in tufele de cafea si proprietarii de haciende au bani, nu pot fi mituiti sa planteze coca, alooooo, pai n-ai spus adineauri ca au sarit parleazul la portocale si coca? alejandro da din colt in colt, mai sa calce pisica-n picioare, imi inchide gura cu niste boabe proaspete de cafea, dupa ce le dai pielicica jos sunt dulci, ca minciuna.

pe drumul de costisa urca hotarata o domnita ingramadita sub un rucsac enorm, cei doi englezoi nevorbiti care atarna de 7 zile la hacienda facind si desfacind planuri de voluntariat la scoala satului tabaresc pe ea, de unde, cine, cind, ce, clasica poveste, 1 an in jurul lumii, singurica, sabbatical, debarcarea in brazilia, talharita in prima zi de la atm-ul aeroportului, 10000 de para mai putin, imi ies ochii din orbite si alerg la homebank, huuuup, sunt ok, dar daca n-as fi? banca m-ar intelege, sunt sigura zice australianca, mie mi-au bagat banii inapoi in 2 luni, englezoii aproba si-si muta carnurile in gradina, 30 de minute de sport le scot ochii din orbite, cei doi ciuaua ii latra isteric, alejandro apare cu brand bookul juan valdez, stii ca sunt 3? nu, primul a fost actor, al doilea actor dar si proprietar de finca, acu niste luni a anuntat ca s-a plictisit si n-a mai avut chef sa mai fie simbol national, columbia si-a ridicat poalele si-a cautat, si-a cautat si casting mare s-a facut si uite acum, zilele astea trebuie sa apara a treia mustata valdezista, expresorul tuna-n bucatarie, welcome to jurassic park, daca n-as fi high pe cofeina poate-as avea o noapte buna.