saurosaurus problematicus
salento e portita catre valle de cocora al mai rapitor si incantator loc din columbia care este, toate ghidurile se-ntrec in osanale, nu trebuie sa ratezi, pregateste-te sa nu-ti vina sa crezi, cu rasuflarea taiata ma cazez la plantation house, a 7-a teapa data de lonely planet care-mi vinde hostelul naruit al unui englezoi ca pe lacasul elfilor, britu’ are biblioteca vasta si cabanute cochete zice ghidu, unde stimat spagar australian ca englezoiul ia-l de unde nu-i, si-a lasat argatii analfabeti columbieni sa taie si sa spanzure iar in camaruta de carton presat brazdata de tevi se aude sforaitul gandacilor din ghetele americanilor beti de vis a vis, imi pliez injuraturile-n barba si plec la vanatoare de oferte, n-apuc sa mijesc ochii ca apar 14 hoteluturi si haciende cu san primitor la numai 50000 de pesosi, juan are si el boala pe lonely planet, si-a deschis mojiterie si narghilerie dar nenicul de la LP la ultima trecere prin salento a bagat o tuica la plantation house si s-a carat fara sa dea o tura satucului, stii ca englezoiul patron n-a invatat in 10 ani de cind sta aici o boaba de spaniola? noooo, in serio? da soro, da’ afacerea-i zbarbaie, halal turism.
juan a lucrat 10 ani la madrid si-o arde cosmopolit, arata a bisnitar de modarom cu mainile-nfipte-n buzunarele gecii din petece de piele, lui ii place jamonul si vinul bun nu ca taranilor in espadrile si ponchouri intrate la apa de peste drum care-si omoara ofurile sub valuri de aguardiente sau vin dulce-prost, stii care e problema in salento? nu amigo, ce spun eu problema din salento, din toata columbia, oamenii sunt lenesi, se trezesc cu-o durere-n anus pe care nu pot s-o dreaga decat cu zacut cu fundu’n sus, in pat, dau telefon si zic ca sunt bolnavi si nu ajung la serviciu si uite asa in 2 luni am schimbat 10 fete ca doar una s-a dovedit mai rezistenta la atacurile de puturosenie, si stii care mai e problema in salento? nu amigo, problema e ca oamenii sunt invidiosi si nu-s uniti, tztztz, uite de 5-6 ani de cind a bubuit turismul in pragul lu valle de cocora n-au fost in stare sa organizeze un centru de informatii turistice, ca d-aia toata lumea ajunge la plantation house ca nu-i cine sa-ti spuna o vorba, sa te ajute sa te orientezi, si uite io am meniu de clasa, pastrav cu asa si pastrav cu pe dincolo, am invatat sa gatesc in madrid, meserie furata, bratara de aur purtata, rima imperecheata si stii care-i problema in salento? alta? da, mi-au furat meniurile, am facut pastrav fara solzi, m-au copiat, pastrav fara oase, hap a doua zi si ei, si stii care-i problema cu oamenii din columbia? mai da un mojito si varsa tot.
nevasta lui juan se vantura acra prin decorul de piele rosie si inox, cocalarie de ’96, juan zice ca e verisoara’sa din pereira, a luat-o de soata si-au turnat un copil, ei ii pute salento pe motiv de provincialism si pentru ca al mic trebuie sa se trezeasca la 6 sa mearga la scoala in armenia, deci stii care-i problema cu salento? nu amigo, baga mare, turistii cauta cel mai mic pret si nu consuma produse de calitate, uite io am adus din spania odata 20 de kile de mancare si vin de rioja si n-ai cu cine aici ca astia nu-nteleg nimic dar nu renunt, am facut fluturasi si am pus si ceas electronic la poarta, acum vreau sa aduc bere artizanala din medellin, apostol o stii?, “da prietene, am baut in cartagena”, juan imi cere mercurialul, “6700 o sticla de bere rubia la bar”, explodeaza, el se gandea s-o dea cu 10000, “pai la cit o iei?” la 5000 de la supermarket, 100% adaos, e rindul meu sa spun, stii care-i problema cu voi astia din salento? sunteti calici vericule, nota de plata-mi da dreptate, juan al meu mi-a rotunjit mojitoul de la sapte la zece mii.
la portita un tinerel din cali-mi vantura maricica pe sub nas, ieftina ca votu de pesedist ca n-are ce sa manince, satenii din salento i-au spart atelierul de tamplarie si i-au ciordit banii si sculele, da’ prietene, stiu care-i problema cu oamenii din columbia, cainii urla-n dunga, caravana nu trece, cainii continua sa urle, nu pot pun geana pe geana, niste englezoi incearca rezistenta usilor, zdrang-zbang, unul din caini trece pe bocet, uuuuuuuuuuuaaauuuuuu, la crapatul zorilor crap si eu usa si cu capul crapat o iau spre valle de cocora, un caine cu diareea calatorului ma insoteste lasind o dara maronie-n iarba, pfiiiiiuuuuuittt, o madama pe la 50 de ani ne inghesuie intr-o curte, you want a coffee, please intrati la o cafea, da va rog, da insist, bine duduie, un balaur de caine-mi miroase galosii, femeia-si stalceste limba’n engleza: uite ce frumusete de vedere am aici catre valle de cocora, am si gradini suspendate, hotelul e cam rapanos dar ma arunc in conversatie: cind l-ati construit? acum 3 ani da’ aia de la lonely planet nu ne-au bagat in seama desi uite ce priveliste, se vede si din baie, hatz, usa zboara de perete si intr-o camera in L imi rup picioarele in unul din cele 4 paturi, 100000 pe noapte costa, putin ca are apa calda si vezi si valle de cocora, voi unde stati? in sat, am platit deja, alta data atunci -ne grabeste catre poarta, si cafeaua? alta data, sa spuneti in sat ca am priveliste buna si apa calda, bine?
iote si-un indicator: valle de cocora e la 12 kilometri, hai inapoi in piata mare sa luam un willys, mustati gigantice troneaza peste ponchouri tip bavetica, e prea tarziu cucoana pentru valle de cocora, manana, ma uit la ceas, e 3, 15 adica, tarziu deci, mi-o demonstreaza un cor de betivi care rage vesel in pridvorul unei carciumi, ititi de … de unde ati aparut frate? ce conteaza, iesiti din pamant o brazilianca si-un argentinian cu chitara sunt pamant dar se incapataneaza sa-mi scarmene urechea cu-o lambada stricata, prefer betivii dezantuiti armonios, welcome to jurassic park deci, chelnerul de la alegria aranjeaza pe masa cu un clestisor metalic servetele de panza, aristocratie in curul columbiei, stii care este problema cu oamenii din salento? ca desi traiesc in buza paradisului au facut din satul lor un mic iad.
Bine spus si valabil peste tot: “stii care este problema cu oamenii din salento? ca desi traiesc in buza paradisului au facut din satul lor un mic iad.”
Felicitari pentru blog, il urmaresc zilnic. Poate imi zici si mie cum fac rost de bani sa calatoresc un an intreg 🙂