unde te poti ascunde de bucurestiul cel rau?

la rue de pain vine lumea buna, tocuri, raybani, camasi cu dungulite, manichiura impecabila, iphonuri si blackberryuri, brutaria-patiserie-carciumioara e plasata undeva la intersectia dintre sex and the city si house of lies, se vorbeste grabit, se rade discret, se casca ochii in ipaduri si se lasa spagi mari, umbla vorba ca un chelner baga la tescherea la sfarsitul de luna 2000 de euro, “buna” imi arunca baiatul in camasa neagra care ma serveste, sa o iau ca pe-un compliment?, vezi bine, crede ca sunt de varsta lui pe cind eu as putea fi ma’sa, sa-i ard totusi doua peste ochi ca-i impertinent?, e o zi frumoasa, aleg calea complimentului, limonada si cafeaua vin aduse de o speriata blonda, scrumiera cu mucul de tigara stalcit de inaintasii-inaintasilor mei nu se misca, totusi e soare, e cald, viata merita traita-vorba lui hagi&dana nalbaru&schopenhauer- ala de face muzica pe gustul lui costi ionita.

kiki ajunge grabita, iese si andrei gheorghe sa-si incalzeasca oasele batrane, de unde a iesit? de pe usa de linga intrarea in carciuma, ce-o fi sus? un radio ceva? nu, e money channel, televiziunea de biznis care s-a dus iuhuuuuu pe toboganu falimentului, a dat cu curu de pamant si din izbitura a recazut in picioare, pe vremuri a lui cozmin gusa, acum dumnezeu stie a cui, dumnezeu sau poate chiar alah, doar imi amintesc ca, acum cativa ani, se spunea ca in spatiul acum ocupat de money channel isi va deschide studiouri al-jazeera.

al-jazeera+money channel=love? mai stii? “da” daca te gandesti ca proprietarului cladirii, nea murad are si phoenicia hotel si lantul springtime, adicatelea e arab, il cheama muhamad, deci soto e incurcat cu al-jazeera, daca nu cu ei macar cu o saormarie ideologic impregnata, trebuie sa lamuresc misterul dar nu am cu cine sa vorbesc afacereza, inapoi deci la oile mele, decofeinizate.

starurile trec tzantzose printre mese, uite-l pe cutare si pe cutarica, si uite-o si pe aia care e intretinuta de ala si asta care i-a facut copil lu aia care a intrat acusi in psd, lumea buna, v-am mai zis o data, lumea buna naufragiata pe o insulita intr-o mare de uratenie, o casa coscovita la dreapta, gangul prin care intri cu marfa pentru magazinele din piata floreasca la stanga, acolo pute tare-tare a urina, zic ca ar merita sa puna astia de la money-channel o toaleta pentru necajitii care, pina gasesc parcare sa vina la cafenea, se pisa pe ei.

dau sa reiau conversatia cu kiki si realizez ca urlu la ea, nu sunt nervoasa, si atunci de ce? pentru ca in micul scuar cu iarba acusi iesita, au poposit cu niste masini de taiat iarba vajnicii lucratori de la gospodaria comunala, unu are un rucsac cu motor in spate si un fel de furtun, altul are un bat cu lame care se invart isterice si spinteca iarba, iarba si timpanul, nu mai poti sa auzi nimic, pasarelele au zburat, sacourile s-au indreptat de spate, italianul din dreapta rage incercand sa acopere harmalaia, dar sa nu ne enervam, e soare, money channel e linga noi. sper sa aiba termopane, sa poata sa transmita live fara sa fie deranjati de taietorii de iarba de afara.

you can run but you can’t hide, bucurestiul vine mereu peste tine si nu te poti ascunde in tava cu croissante de la rue de pain, nici in sanul lui andrei gheorghe, nici macar in conturile lui gusa, bucurestiul murdar si zgomotos te prinde de picioare si te trage afara, na de mai vorbeste afacereza acum daca mai ai cum.