presa romana si recordul mondial de mancat rahat

in noiembrie ’95, am fost trimisa de “buna ziua brasov”-ziarul lui cancescu, pe vremea aia senator pd, sa scriu despre inmormantarea lui coposu. intre taranistii in costum pusi la carat sicriul, iaca si deputatul brasovean sorin lepsa: mustacioara tip vrabie smotocita de cotoi, carlionti salbatici, ochi sireti. palavrageste ceva in soapta cu un alt taranist crestin si democrat, nu-mi amintesc cine. ma trag mai aproape, nea sorin si colegutii, cara senioru tzeapan pe umeri si imbina utilul cu uratul: impart grabiti locuri in comisii si comitete, se organizeaza, isi promit sustinere si voturi in viitoarele alegeri de partid.

bag tot la cap si la agenda, scriu reportaju, stoianovici si oltita il publica, “asa au zis ma? au uneltit, samavolnic, la capu mortului?”, da domnilor si doamnelor, jur pe rosu natural, pe mama si pe tata, pe papionu lu ratiu si pe ochelarii lu vadim. bine. a doua zi halimai, nea cancescu-patronu- rupe usa pravaliei, sa o dam afara pe nemernica de feher, a scris marsaviile acelea despre domnu lepsa, deputat, om curat. oltita pareaza, stoianovici se-ncordeaza, alghi sare si dansu si respinge atacul, uffffff, de data asta am scapat, raman la ziar, dar trebuie sa invat sa scriu cum trebe, sa nu-i stric apele conului aristotel. ca pana una alta, ce gatu ma’sii, imi da o paine si ar trebui sa raportez ce zice mnealui, ca’s la el pe plantatie.

departe de a fi primul sau ultimul om amenintat sa fiu concediat pentru ca l-am suparat pe bos. in presa anilor ’90, actele de curaj, prostesc, infantil sau asumat erau nenumarate. pe vremea cind infundai puscaria pentru calomnie, se gasea un batalion de cretini care sa se ia la tranta cu politicienii in batatura judecatoriei. duse-s vremurile de alta dat, cind ziaristii se masurau in cicatrici de tribunal: eu am 4 procese castigate, eu 6, la unul mi-au trimis si militianu la poarta cu mandat de aducere, hehehe.

acum, inveliti pana sub barbie, cu plapumioara celor 5, 6, 8 mii de euro pe care ii da nea felix, speriati ca isi pierd saaburile si bmw-urile primite de la firma, amortiti in saramura nesimtirii care balteste in redactiile de stiri, jurnalistii scriu dupa dictare si nascocesc beteleuri care sa-i unga sufletelul lui dom patron: da-le dreacu de stiri, nu mai bine intram in cartea recordurilor cu cel mai mare drapel din lume sau cu cea mai mare oala de sarmale sau cu cel mai mare carnat?

in goana lor dupa performante kitchioase, platitii din redactiile de stiri uita ca au intrat de mult in cartea recordurilor pentru apetitul cu care mananca rahat, non stop, de aproape 20 de ani. hai pofta buna.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

%d bloggers like this: