jandarmul si tzambalul-poveste de iarna.

linga globul de cristal, care e de fapt de plastic, pus de orange in pasajul de la universitate, familiile s-au incolonat, asteapta sa intre in globul de cristal, care e de fapt de plastic, sa emigreze in feerica lume cu braduti din polimerii tovarasei elena ceausescu si cu zapada tip scartz, d-aia in care-ti vine impachetat televizorul, si sa uite de tot si de toate. e cald si bine in pasajul de la universitate, cuvintele nu ies aburite, nu stii ce-i sopteste vecinul-vecinei. peste zecile de oameni se-ntinde egala pelteaua colindelor. multumim oprescu, multumim orange, multumim bucuresti.

in buza scarilor pasajului, exact cum iesi cu fruntea in cladirea universitatii, sunt jandarmi. multi, multi, multi, mai multi decat protestatarii, imbracati bine, cu bocanci vigurosi, nu au venit teleleu in piata sa caste ochii, incaltati in conversi ca mandrele astea doua de langa mine. protestul zangane de geamurile  arhitecturii, steagurile flutura, cainii si carucioarele sunt supte de titanicul manifestantilor care se scufunda pe edgar quinet catre victoriei. trei baieti discuta in spate: “pai daca intram aici, ne-o furam urat de la jandarmi, ca pun dop strazii si la magheru si jos la victoriei.” de unde atata frica de jandarmi? stau ca ursuletii in pufoaicele lor calduroase, tacuti, calmi, somnolenti. o tai la stanga si ies in regina elisabeta, vis a vis de targsorul pe care scrie cu leduri “craciun”, de unde se aude un ceteras tipand un “uiu-iuiu-iuiu-iuuuu”. suntem maxim 200.

steaguri si pancarde care zic ca ponta e hot si ca parlamentul e penal. din targsor curg la vale romanii nederanjati de acest aspect. “eu sunt mic, nu stiu nimic, tata-n pod beleste oaia”-era un banc pe care-l zicea taica-miu musafirilor, la un pahar de vermuth. romanii stau veseli urmarind blocarea bulevardului ca pe o operatiune pusa la cale de oprescu, sa le dea si niste action care sa topeasca sarmaua aia, ca era grea si le-a cazut ca un bolovan in stomac. “veniti cu noi, veniti cu noi” striga manifestantii. “daca va pasa, iesiti din casa” adauga ei. ramanem tot 200. de pe marginea targsorului de craciun al lui oprescu, spectatorii privesc fermecati jandarmii care inchid bulevardul elisabeta. in ceainarii, parintii mananca biscuitei si petrec clipe calde, cu spatele intors la halimaiul din strada. din doua troleibuze, trase linga pizza hut, 4 calatori privesc cu ochi rai demonstrantii. au intarziat acasa, e frig, ce gatu mamilor lor mai vor si astia, macar de sarbatori sa ma lase dracu cu rosia montana.

tirlidirlitirlidaaa, se aude muzica populara taman pana la bariera de jandarmi de la calea victoriei, colt cu elisabeta. peste ea, peste muzica, urca ragusita vocea unei femei care vrea sa treaca spre cismigiu. pe trotuar. trei jandarmi cracanati reteaza drumul. nu se poate trece, este cale de acces inchisa, astea sunt ordinele. femeia ii acuza ca incalca legea, barbac’su o sustine, “pentru 2000 de lei v-ati tradat tara”, jandarmii nu se misca, “e dreptul meu la libera circulatie si asta e trotuar, nu sunt pe strada, nu e cale de acces” insista femeia. incearca sa afle numele jandarmilor, nimeni nu raspunde, incearca sa forteze trecerea, jandarmii sunt de neclintit, o indruma catre carosabil “adica ma incitati sa ma duc acolo, la protest, ca sa aveti voi ce bate? asta vreti, sa ma duc acolo, sa ma bateti ca pe ceilalti protestatari?” raguseala femeii creste ca un huruit de cutremur. “huoooooooo, rusine, rusine, jandarmeria apara hotia”, striga vreo 20 de oameni. aparati pe cine nu trebuie-le comunica un tanar in palton.

de la 6 metri distanta izbucnesc alte huiduieli. de data asta reporterita de la realitatea a dat cu mucii-n fasole. “demonstrantii scandeaza impotriva presedintelui”, comunica ea audientei din ceainarii, aia de sta cu spatele la geam si nu se clinteste cand e chemata afara. “nu-i adevarat” sare o ochelarista ascutita, “strigam in primul rand impotriva parlamentului”. n-are a face, reporterita insista ca sigur trebuie sa fie si presedintele bagat in supica asta, ca altfel bulversam audienta. nimeni nu o sa mai inteleaga unde a disparut principalul rau al romaniei, nimeni nu o sa mai aiba pe cine sa dea vina pentru laturile din parlament, pentru sexul prost cu soata si pentru vecinul cu bormasina de la doi care, desigur, taie caloriferul duminica la 10 seara, din cauza lui basescu.

ragusita renunta la penetrarea lantului de jandarmi, se intoarce catre popor si anunta ca a facut o petitie online pentru ca jandarmii sa poarte numele in piept, “pentru ca nu stii cu cine vorbesti. niste nenorociti. cautati-o si semnati, pina acum abia am strans vreo suta de semnaturi ca nu stiu unde sa fac reclama la petitie”. multimea alearga spre universitate, din nou, lasand ursuletii jandarmeriei, sa vina agale in spate. la targ s-a trecut la tzambal. in pasaj, coada la poza cu globul de cristal, care de fapt e din plastic, s-a dublat. n-o sa le strici romanilor sarbatorile cu un rahat de scandal politic. ei vor liniste, ca de 24 de ani nu au parte de linistea asta, bubui-v-ar timpanele sa va bubuie de nevolnici.