După ce te au, bărbații te dau la c*r

Iuliana s-a căsătorit la 32 de ani. A așteptat virgină bărbatul care să merite să îi rupă himenul. Iuliana știa ce este himen pentru că era cadru medical. A făcut școala de asistente, a încercat de patru ori la facultate dar nu a intrat. Las că e bine și asistentă. Toți medicii vroiau să îi intre în chiloți – așa povestește acum Iuliana. Voiau, dar ea nu îi lăsa pentru că mama ei îi spusese clar: ”Ai grijă Iuliano, că după ce te au, bărbații te dau la cur.”

Iuliana este vulgară.

Acea vulgaritate de cadru medical care e obișnuit să se miște lejer în morga trupurilor vii. Corpuri calde încă dar, altfel, la fel de moarte ca cele de la frigider. Goale, nătânge, ghemuri de funcții legate în serie, ajunse la spital când unul dintre becuri s-a ars, ca la o instalație de brad. Cum stați cu funcția respiratorie? Dar cu cea locomotorie? Dar cu cea reproducătoare?

Iuliana stătea prost la funcția reproducătoare. Dacă până la 32 de ani nu lăsase niciun medic să îi intre în chiloți, ovulele fuseseră expulzate nefecundate. Ovul după ovul, ovul după ovul, niciunuia nu apucase să-i crească mânuțe care, peste 30 de ani, să prindă de toartă cănuța cu apă pe care să o aducă la patul mamei.

Funcția reproducătoare – a constatat Iuliana după un raționament solid – este strâns legată de funcția iubitoare. Adică de fițele și hachițele inimii care, în cazul ei, era de piatră.

La 32 de ani, după ce își văzu surorile – chiar și pe cea mai mică decât ea – cu copii, după ce își văzu mama întristată de sărăcia pântecului ei, Iuliana decise că e cazul să se mărite.

Soțul, un domn cu 20 de ani mai mare, bețiv, curvar, barbugiu, a luat-o de lângă medicii care vroiau să îi intre în chiloți, i-a rupt himenul și i-a făcut repede un copil.

Tot articolul aici: http://www.catchy.ro/dupa-ce-te-au-barbatii-te-dau-la-cur/63292

10 comments
  1. Am citit tot articolul pe catchy.ro. Oare doar cele doua variante exista? Zombi integrat social (intrat in randul lumii), ori instrainat, prizonier al propriei luciditati? Cazul pe care l-ai descris este un compromis jalnic dar mai frecvent decat am crede. Instinctele, temerile si presiunea sociala sunt mai puternice decat standardele noastre afective si intelectuale care dpdv biologic sunt niste mutatii nefaste.

    • feher said:

      Domnule Joita, este o poveste despre femei care perpetueaza un mit al fericirii care nu se poate implini decat prin maternitate si casatorie, oricare ar fi ordinea. Atat. Nu este o teza filozofica. O poveste.

      • Cristian Joita said:

        Poate m-ati inteles gresit. Maternitatea si casatoria sunt doar mijloace “integrare”, de “intrare in randul lumii”. Ele in sine nu garanteaza “fericirea” ci doar elimina suspiciunea unei majoritati care inteleg si judeca lumea oricum numai nu prin gandire critica si toleranta. Majoritatea navigheaza prin viata ghidandu-se dupa reguli si tipare mostenite pentru ca este mai simplu (si eficient dpdv energetic) dacat sa delibereze in urma unui proces de gandire insotit de toleranta. Nu trebuie sa fiu feminist ca sa resping astfel de mituri care inlocuiesc gandirea si toleranta.

        Singura “teza filozofica” ar fi natura “fericirii”. Ce este ea, cine o defineste, si mai ales, daca merita efortul.

  2. am cetit si pe catchy, dar mi se pare ca faci o legatura inexistenta – aceea intre viata de familie (ce poate include copii/bucatarie/mai mici sau mari nemultumiri/nefericiri casnice) si violenta domestica. eu insumi provenind dintr-o familie in care bataia era aproape sigura cel putin o data pe luna si violenta ne tinea in stres la orice cuvint pe mama si pe mine, m-am ferit ca de dracu de a-mi pune de o familie – si sint barbat. mai mult, locuind la bloc, auzeam des cum si-o luau nevestele vecinilor. pretty creepy. dar, tocmai din miezul acestor stari de lucruri, din interiorul violentei domestice, unde ma aflam la capatul contondent al bratului parintelui meu, am inteles, ajuns acum la 40 si de ani, o chestie simpla: violenta nu are legatura cu familia, cu a avea copii, cu a fi in rindul lumii. violenta are legatura strict cu omul care o practica.

    ceea ce faci tu in prea multe din textele tale este sa legi pacatele/micimile/neajunsurile oamenilor de structurile, de celulele in care agrega social acestia, ca si cum ar exista o conditionare reciproca. tragi foarte puternic, aproape din reflex, spuza pe turta alegerilor tale, sau a dubiilor tale care te paralizeaza in fata oricarei alegeri cu adevarat curajoase – cum ar fi acelea in care iti negi propria conditie. daca tu ai ales sa nu te mariti si sa nu faci copii – pari sa repeti in atitea diverse forme – este pentru ca uite ce nasol se lasa, uite ce sordida e o astfel de viata, uite ce…

    dar lucrurile nu se leaga astfel pe baza unei legi cosmice. a fi mama, a fi sotie, a fi p… mea stie ce intr-o structura sociala, a fi in rindul lumii nu e nasol decit daca oamenii participanti sint nasoi. accentul, focusul raului nu e pe maternitate, nu e pe casnicie, e pe oamenii care le “practica”.

    si care oameni sint la fel, indiferent daca sint mame, tati, familisti sau nu. vor fi exact la fel si daca sint singuri, sau duc o viata de haihui care se cauta peste tot pe sine. singura diferenta este ca evitind sa devina mame, evitind sa devina tati, evitind inregimentarea in diversele celule ale societatii, nu fac decit sa evite situatiile in care ar ajunge sa fie ei insisi, ar ajunge sa fie pusi fata in fata cu adevarata lor natura. singura problema cu maternitatea si familia este ca sint acceleratori de destin – te fac sa ajungi destul de repede sa fii cel care esti cu adevarat. te fac sa pierzi spoiala care ascundea, uneori, un monstru, pina atunci necunoscut. te fac sa ti se rupa resorturile care motorizau o neadaptata, pina atunci necunoscuta.

    recunosc cinstit ca, mie unuia, actul de a te casatori legal mi se pare exotic. nu am copii. dar, macar, am inteles ca alegerea mea nu tine de faptul ca o casatorie m-ar face o bestie, sau un copil m-ar circumscrie pe orbita de joasa stima a parintelui ce graviteaza in jurul progeniturii. alegerea mea tine de faptul ca sint un nemernic egocentric si foarte inteligent, incapabil de responsabilitate si “seriozitate” sociala. chestie cu care m-am obisnuit, pina la urma. mi-a luat vreo 30 de ani, dar am ajuns sa ma cunosc si sa ma accept. dar problema nu e a societatii, nu e a structurilor ei, nici a maternitatii sau familiei, ori a felului in care propriul parinte imi pare penibil, uneori. problema e a mea. si pina la urma m-am dumirit ca nu e o problema decit in masura in care insisti sa calci etern in aceleasi strachini.

    poate ca, dupa cum o arata textele tale, tu nu te-ai acceptat inca. si/sau nu ai acceptat faptul ca altii nu te accepta cu totul, asa cum esti – ceea ce e cam tot aia. nu pari sa te inghiti pe sine. cu prea multe din scrierile tale exorcizezi acest conflict interior, si nu demonii celor din jurul tau.

    no problem, zic eu – e treaba ta. dar, daca vrei sa produci material lecturabil, si nu doar restilizari ale acelorasi icoane, poate ar trebui sa cazi la pace cu tine si sa te accepti dracului odata asa cum esti. se poate ca dupa aia sa scrii, in sfirsit, atit de bine cit esti capabila – dupa cum o arata semne pe care le dai cam rar.

    • VASILIU MIRCEA PAUL said:

      Uff ! Cîtă filosofie pentru niște scatoalce.

      În 1967, legea avorturilor a fost ”completată” cu o lege a divorțurilor („elementar, dragă Watson”). Adică, dacă voiai să te desparți, AUTOMAT se amîna totul cu ȘASE LUNI (că doar-doar soții se vor împăca). Mai erau și alte piedici de care nu-mi aduc aminte. Situația devenise catastrofală, ajungîndu-se la soluții demne de Italia anilor 1960 – anularea căsătoriei. Numai că metoda nu putea fi folosită curent. Și bietele femei trebuiau să mai încaseze troznelile masculilor valahi (daco-romano-pecenegi) cel puțin juma de an. Curat ”umanism socialist” ! Că´z dar ce văzuse gîngavul din Scornicești la el acasă: pe Andruța altoind tot ce prindea (măcar de-ar fi altoit-o și el pe ”chimista” Leana – ee, la comuniști nu se face, mă rog frumos, că nu dau voie Marx-Engels-Lenin). Bietul meu tată (avocat) ținea lecții de educație – nu, NU sexuală – cu clientele puse pe divorțare: „Fato ! Nu sta ca proasta: dă-i ticălosului cu tigaia în cap !” Spre deosebire de avorturi, restricționarea divorțurilor a căzut în desuetudine (sau a fost abrogată) după vreo cîțiva ani. ANI DIN VIAȚĂ.

      Ajungem la esența articolului: NU mîrlănia de Neanderthal a bărbaților este principala problemă, ci imbecilismul mamelor transmis din generație în generație. Aproape ai putea crede că-și doresc ca fetele lor să suporte aceleași măgării ca și ele – un fel de răzbunare ”afectuoasă”. S-ar putea ca promiscuitatea modernă să fie un fel de reacție (la fel de irațională) față de tîmpeniile ”strămoșești”.

      Fetelor ! Nu stați ca proastele: trageți cu tigaia în capul ticălosului ! ȘI DIVORȚAȚI RAPID !

      • VASILIU MIRCEA PAUL said:

        Completare: DIVORȚAȚI RAPID – puța vă aparține.

      • feher said:

        Multumesc mult. Ma bucur ca existati si ca intelegeti ce scriu. Si asta fara sa ma psihanalizati voios si superficial pe doua pagini.

    • feher said:

      Domnule Muzicaseface ati picat, ca orice egocentric foarte inteligent, in capcana propriei psihanalize. V-ati descris pe dumneavoastra, cu toate pacatele, neajunsurile si, desigur, calitatile pe care le aveti. Sau credeti ca le aveti. Fiecare om are o voce. Daca a mea nu va place, sunteti la fel de liber sa o criticati si sa nu o mai ascultati.
      Insa dumneavoastra, egocentric si foarte inteligent, alegeti sa dati lectii. Sa puneti note, sa dati sentinte. Sa urecheati. Caragiale s-a plans toata viata de Romania. La fel Cioran sau Eminescu. Dar, cum pe vremea aceea, părerile egocentricilor-foarte inteligenți ajungeau mai greu la autori, iată că aceștia nu au fost afectați în scrierile lor și deturnați de la subiectul favorit. Vă mulțumesc totuși pentru părerea exprimată. Nu am cum să nu observ că, de fiecare dată când ați avut ceva de spus pe acest blog, a fost negativ. Oare de ce?

      • pentru ca aproape ca semanam.

  3. bn said:

    “in morga trupurilor vii” – exceptional !

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: