Pe Digi se vorbește despre atentatul cu bombă din Târgu Secuiesc pus la cale de gruparea secesionistă “Mișcarea de tineret 64 de comitate”, atentat dejucat de procurorii DIICOT. Doi cetățeni au fost arestați. Presa fierbe, experții în securitate își dau cu părerea, prezentatoarea întreabă expertul în securitate “să înțelegem că acest fel de indivizi mișună în România?”. Nimic nu s-a schimbat din 1 decembrie 1915 când…
Mai jos aveți un articol pe care l-am scris pentru Gazeta Brașovului.
1 decembrie 1420, Henry al 5-lea al Angliei intră în Paris.
1 decembrie 1640, Portugalia se rupe de Spania și îl încoronează rege pe Joao al IV-lea
1 decembrie 1822 , Pedro I devine împăratul Braziliei.
1 decembrie 1835, Hans Christian Andersen publică prima sa carte de povești.
1 decembrie 1906, Parisul inaugurează prima clădire destinată unui cinematograf „Cinema Omnia Pathe”.
1 decembrie 1915, București. Siguranța Statului reușește să dejoace un atentat îndreptat, în primă fază, împotriva prim-ministrului Ion I.C. Brătian și a lui Take Ionescu, pentru a se ajunge în cele din urmă la Nicolae Filipescu şi Emil Costinescu.
Să ne oprim.
XXL-ul purtat de cămașa Marii Uniri, a exclus din calendar orice alt eveniment petrecut în această zi. Dar ce te faci cu lucrurile întâmplate înainte de Unire, î.M.U. cum ar trebui să zică istoricii? Pe ele cui le lași?
Să ne concentrăm la 1 decembrie 1915, când Marea Unire trăia embrionar doar în mințile câtorva politicieni, cum ar fi conservatorii Nicolae Filipescu și Emil Costinescu, țintele atentatului cu bombă de la 1 decembrie 1915 “pus la cale de unguri“, așa cum zice dosarul de la Arhivele Naționale.
Teroriștii sunt, ironic, artistul de circ Ilie Ștefănescu și comicul Ileș Rabb, supuși maghiari cu pașaport de Budapesta și geamantane grele. Ei sunt arestați chiar în ziua de 1 decembrie când își fac apariția în capitală iar Bucureștiul intră în fierbere. Studenții se strâng în grupuri la intersecția dintre Calea Victoriei și bulevardul Regina Elisabetha și protestează împotriva “îngăduirii în țară a unor agenți germani”. Se pornește în căutarea spionilor Puterilor Centrale care vor să lovească fruntașii țării.
Arestați, cei doi teroriști explică întortocheatul drum care i-a adus în beciul Siguranței.
“Băieţi, băgaţi de seamă, nu vă perdeţi cumpătul. Acesta este un lucru de nimic, care-l poate face şi un copil de zece ani. Aceasta se cheamă ecrasită, uitaţi-vă ce jucărie, ce lucru de nimic, trageţi sfoara şi gata. Voi după cum văd sunteţi băieţi deştepţi. Cunoaşteţi Bucureştiul destul de bine, ştiţi unde este casa lui dl Filipescu şi a dlui ministru Costinescu” –așa au fost instruiți Iles Rabb (aka Ilie Roth) și Ilie Ștefănescu (aka Ion Babeș sau Baboș) de către autoritățile din Budapesta. Avocatul Jakob Offenberger urma să le indice care sunt casele celor doi lideri pe care trebuiau să le arunce în aer. Acesta le ține o alocuțiune care ar trebui să le dea curaj:
“Băeţi nu trebue să uitaţi că avem sânge de ungur în noi. Nu trebue să ne lăsăm la o aşa ţară de nimică în lumea asta, care nu-şi vede lungul nasului şi vor să ne nimicească pe noi. Nu trebue să-i lăsăm în pace şi trebuie să-i aducem în stare să meargă contra ruşilor şi cei din urmă să fim noi câştigătorii războiului. Aţi înţeles? Foarte bine. Atunci mâine vă dau bani de voiaj şi veţi merge cu numele lui Dumnezeu”.
După ce cheltuiesc banii dați de unguri și trec în România, vizându-și pașapoartele la Predeal, cei doi atentatori se hotărăsc să-l anunțe pe Filipescu de pericol și să se predea autorităților române.
Ziarele, lipsite de informații, încep să delireze. Se vorbește că în camera celor doi teroriști erau sume uriașe în aur și zeci de kilograme de ecrasită. Se scrie că ambasadorii austro-ungari și nemți complotează să ucidă fruntea politicienilor unioniști români.
Poliția cercetează, se fac interogatorii, se trag sfori pentru scoaterea din pușcărie a lui Jakob Offenberg-un influent traficant de aur și nu numai, cu conexiuni înalte, care declară că totul este o “mistificațiune” (a reușit să scape doar cu o condamnare de 1 an pentru contravenție la legea pașapoartelor și la legea vămilor).
Se trag chiar și concluzii.
Creierul atentatelor nu a fost niciodată găsit. Dar complotiștii-zice spune articolul din Historia-erau “înzestraţi, dispunând de mari sume de bani, de multiple conexiuni, complotiştii erau obişnuiţi ai Bucureştilor, frecventând hoteluri şi cafenele în vogă (Royal, Frascati, High-Life, Bulevard, Athénée-Palace, Majestic, Princiar, Gambrinus) şi având îndeletniciri care le permiteau o bună acoperire.”
Complotiștii nu sunt prinși niciodată. Doar băieții cărora le place să se joace de-a complotiștii.
1 decembrie 1918, Marea Unire a Transilvaniei cu România
1 decembrie 1920, Consiliul orășenesc al orașului
Brașov a donat
Castelul Bran Reginei Maria a României, ca semn de recunoștință față de contribuția sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
1 decembrie 1987, Brașov, se dârdâie în case reci, într-un oraș pedepsit și lăsat singur în fața urgiei.
1 decembrie 1989-la o săptămână de la fuga Nadiei și de lucrările celui de-al XIV lea Congres, țara e unită sub talpa partidului. Românii îl sărbătoresc pe Hans Christian Andersen, citind Fetița cu chibriturile și murind, la un loc, de frig.
Scurtă adăugire după vizionarea unui material video din alt 1 decembrie, de data asta 1990. Corneliu Coposu huiduit de gloata manipulată de papa Iliescu și spectaculosul exemplar de partid pentru care fetele de la APACA erau gata să renunțe la mirajul Occidentului. Nu vrem bani, nu vrem valută, vrem ca Roman să ne fută.
feher 