Biserica lui Tudor Chirilă
Vicente zice așa: țara voastră e futută. Nu va fi futută cândva în viitor și voi mai aveți o șansă acum să o salvați. Este și va rămâne așa, futută, încă cel puțin 40 de ani de acum dacă nu sunteți dispuși să faceți misionarism. Să vă duceți la țară, să umblați prin sate și să educați oamenii. Nu să faceți cum a făcut Castro, să îi alfabetizați și apoi să le dați cărțile voastre, ălea care vă servesc pe voi. Să trăiți cu ei, să mâncați și să dormiți cu ei și să le deschideți mințile. Să îi învățați să citească de toate, și Capitalul, și Așa grăit-a Zarathustra, și piesele lui Ibsen, și Biblia.
Voi credeți că Uniunii Europene îi pasă de voi? O doare în cur. Vă trimite bani ca să aibă politicienii voștri de unde să fure, să nu le vină alte idei să meargă la ruși. Nu vrea Uniunea să vă fie mai bine. Cine sunteți voi? Ce ați dat voi umanității?
Vicente se oprește și ia o gură de apă.
Sunteți naivi, sunteți proști. Sunteți leneși. Trebuie educație, sunteți…
Băsescu, Ponta, Udrea, Dragnea, fețele unui zar care pică mereu șase-șase, poartă-n casă. La ei. Ăia care s-au prins cu ce trebuie să boteze țuica pe care o dau alegătorului cu o zi înainte de vot. Ăia care știu că biserica ortodoxă este cel mai bun vehicul care îți duce mesajele fix până în stația din centrul istoric al sufletului țăranului. Chiar așa, ce face biserica? E ea în piață așa cum erau preoții la Maidanul ucrainian?
Ați văzut vreu părințel cu o pancardă pe care să scrie Punctul 8 de la Sinai: să nu furi? Biserica și-a scuipat în sân, a făcut pasul în spate și așteaptă să vază dacă e cap sau pajură. Ce îi pică ei de aici, dacă e împotriva guvernului, dacă se opune hoției, ticăloșiei, domniei criminalilor? Preafericiții sunt preafericiți și când noi suntem prea-triști, mult prea-triști. Totul va fi bineeee, mâinile în aer și cântă cu mine!!!
Unde sunt preoții bunei dispoziții? Unde sunt Brenciu, Bănică, Delia și Hi-Q? Unde sunt ăștia de iau bani de la partide să cânte pe la mitinguri electorale? Unde sunt vedetele care adună zeci de mii de fani la Sala Polivalentă? Unde e Leo de la Strehaia și Guță și unde sunt Măruță, Ina, Bitman, Smiley, Despot, Paraziții, BUG Mafia, Puya, Suie Paparude, unde sunt Andra, Loredana, Andreea Bălan?
Connect-R hibernează, CRBL butează? Marcel Pavel, Monica Anghel? Unde e Florin Piersic, mai are inimioara aia roșie, de plastic, pe care a adus-o în 23 decembrie în studioul 4 al TVR să o arate telespectatorilor?
Lăcomia ne va pierde. Nu pot să îmi risc contractul cu televiziunea x dacă ies în stradă. Nu pot să ratez purcoiul de bani pe care îi fac în campania electorală. Tac mâlc. Tac și o să treacă și lumea o să uite.
România e o țară pierdută pentru că în România idealul este reprezentat de viclenia hoțească a primarului și de tupeul consilierului local, de șiretenia lui Ponta și de țățismul blond al lui Udrea.
Vicente are dreptate. Într-o țară cu 75 de ani de cleptocrație mascată în comunism și apoi capitalism, hoția e normalitate și doar biserica are forța de a schimba lucrurile. Biserica ortodoxă sau biserica lui Tudor Chirilă.
Mai degrabă cred în ultimul.
feher 
O societate nu se construiește cu misionarism. Mai toată Africa și toată America Latină demonstrează asta din plin.
O societate are ritmul ei în care evoluează, omul învață de la modelele pe care și le alege singur, în mediul în care trăiește. Ceea ce ar putea face într-adevăr ”elitele” românești ar fi să schimbe acest mediu. Să instaleze canalizare și asfalt prin toate satele, astfel încât în orice sat să poată apărea o capacitate industrială, cum se întâmplă în Anglia sau în Germania.
Pentru că educația constă în ceea ce trăiește omul, nu în ceea ce i se spune omului. Misionarul nu face decât să predice, misionarul nu îți stabilește programul și condițiile de muncă și nu îți asigură el banii pentru ce poți cumpăra de mâncare în casă sau pentru ce poți cumpăra de îmbrăcat copiilor.
Modernizarea societății românești așa se poate realiza practic, pe baza a ceea trăiesc oamenii la locul de muncă. Altfel, dacă oamenii vor continua să trăiască aceleași realități ca până acum (gen fetița care vine de la grădiniță: ”a zis doamna să spunem acasă să nu-i ia părinții cadou de 8 martie, să adune doar banii, că și-a luat ea singură un taior care-i plăcea”) misionarismul nu poate schimba nimic în România.
Tudor Chirilă e un idol de Facebook, e aproape singur că omul n-a produs un ban real în toată viața lui. E simplu să dai sfaturi moralizatoare când ai buzunarele pline fiindcă oamenii plătesc ca să te audă lălăind, dar omul simpllu nu poate trăi din cântat. Omul simplu obține cu greu fiecare sută de lei, aceea e realitatea lui. Și dacă nu poți să-i arăți că trăiește mult mai greu dintr-o șpagă anuală dată la medic pentru un certificat de handicap ”pe nașpa” din care se alege cu 100 de euro pe lună decât dintr-un salariu decent de 500 de euro pe lună, orice misionarism rămâne predică în pustiu.
În România rurală sau suburbană se muncește mult, prost și pe degeaba. Munca nu merită pur și simplu prestată pentru că nu aduce o creștere notabilă a nivelului de trai, pentru omul simplu munca e doar un fel de pedeapsă. Asta e ceea ce ar trebui să schimbe ”elitele”, nu să trimită misionari.