Teju Cole scria acum niște ani despre violența rece a statului Israel împotriva palestinienilor. Descria sistemul legislativ născocit de Israel care crează un aer legitim pentru asuprirea populației arăbești. Palestinienilor li se încalcă drepturile la adăpostul unui set de legi, geaba mergi la tribunal, nu ai cum să ai câștig de cauză, niciodată. Zarul arăbesc pică mereu pe 1 și cel israelian mereu pe 6.
Violența rece a statului împotriva propriilor cetățeni nu este o caracteristică a Israelului. Noi avem parte de ea de 72 de ani.
Căderea comunismului nu a adus libertate, ci doar noi metode prin care ei să ne poată rupe spinările nouă. La rece.
Vidul legislativ al anilor `90 a fost umplut rapid cu zeci și sute de legi, ordonanțe, modificări, hotărâri care se suprapun, se contrazic, oferă excepții, fiecare complet de judecată face ce îl taie capul, se ghidează după cum simte vântul pe degetul umezit cu limba și ridicat în aer, conform articolului 7 aliniatul 3 litera b modificat prin hotărârea 53 din 9 aprilie și adăugat prin ordonanța…
Pălărierul nebun și Iepurele de martie își freacă mâinile. Haos cu miros de Kafka. Nu contează ce ai făcut, știi tu ce ai făcut păcătosule, sigur ai încălcat o lege, toată lumea face asta. Ne sufocăm sub grămezi de legi inutile, injuste, imbecile, incerte. Unii din noi, cei mai buni, reușesc să taie câte un culoar, să urce la suprafață și să vadă cerul albastru.
Câțiva se întorc să ne spună că undeva deasupra noastră, la 10 metri, se poate respira. Că de sus, se vede cum, prinși în mlaștina asta legislativă, ne mișcăm greu, mereu înfricoșați, oare e bine să ridicăm piciorul și să-l mutăm înainte? Ce e dedesubt, dacă pășim aici nu ne înghite tribunalul?
Cum am ajuns aici și ce se poate face?
Am ajuns aici pentru că parlamentarii noștri sunt niște iepuri iresponsabili care puiesc grabnic tone de acte normative, fără să țină cont de sfaturile Consiliului Legislativ. Nu-și bat capul dacă o lege este sau nu constituțională, care sunt efectele ei și care sunt costurile pe care le produce în societate. Habar nu au cum e să cazi în purgatoriul rânjit între două legi, una declarată neconstituțională, care însă a produs efecte și una nouă, care o anulează pe prima, fără să șteargă efectele produse atunci când prima a fost adoptată.
De ce le-ar păsa senatorilor și deputaților, nu există niciun băț care să îi atingă peste cocoașă, nicio mână care să îi urecheze și să îi scoată de perciuni afară din parlament.
Nu există responsabilitate.
Și de aceea trebuie introdusă, dragă opoziție, dragi USR-iști, dragi PNL-iști, cât mai repede posibil această răspundere parlamentară pentru legile care ies de la colegii voștri cu cefe groase și freze ciocan. Amenzi groase pentru oricare dintre parlamentarii care votează în favoarea unei legi care nu are aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.
Amenzi mari, de 10.000 de euro, să simtă și alde Olguța, Șerban Nicolae, Nicolicea, Tăriceanu și Ghișe, să îi doară atunci când Curtea Constituțională zice că o lege a fost dată ca și cum ai arunca o oală cu ciorbă clocotită pe geam, dă-i în pizda mă-sii pe ăia cărora le cade în cap. Să îi ardă valul fierbinte al cataclismului pe care l-au declanșat apăsând pe butonul “votat”.
Haideți opoziție, începeți să faceți curat că nu mai putem să respirăm aici jos, striviți de violența rece a statului român. Ne uităm cu milă la palestinieni? Mai bine am învăța să ne organizăm așa cum o fac ei.