Mi-e foarte rușine cu noi, un nemușor care râde la înmormântări și plânge la botezuri, care ciordește mireasa și o violează sălbatic apoi îi zice mirelui că s-a însurat cu-o curvă.
Mi-e foarte milă de miopia noastră hapsână, de graba de a băga în noi cât mai mult, de a ne bucura la chilipiruri și de a linge mâna ăluia care ne-a scăpat un bănuț în poală.
Mi-e foarte frică de noi, nu de dușmanii noștri. Noi nu avem așa ceva, toată lumea s-a prins că suntem atât de proști încât o să găsim groapa aia adâncă în care o să călcăm hotărâți și-o să ne frângem gâtul. E doar o chestiune de timp.
Mi-e foarte silă de clovnii ieftini care se dau magicieni și de vitejia pe care o regăsim atunci când inamicul a fost culcat la pământ de pumnul fratelui mai mare și ne înghesuim și noi iute să-i ardem înfrântului un picior în rinichi.
La ceremonia de la Ierusalim de deschidere a ambasadei SUA nu au fost rușii și nici chinezii, nu au fost francezii și nici nemții, nu japonezi, nici mexicani, canadieni sau argentinieni, nu suedezi, nu englezi, nu spanioli sau italieni, nu greci, nu coreeni, australieni sau neo zeelandezi.
Marea Pax Americană a produs în câteva ore 2000 de răniți și peste 40 de morți la granița celei mai mari închisori din lume: Gaza.
Undeva, în cohorta marelui blond oxigenat cu mâini minione, un grup de diplomați români asistă la deschiderea ambasadei SUA. E un moment mare, ca la Olimpiada din 84, de la Los Angeles, când boicotul statelor din blocul estic ne-a dat ocazia unică să luăm o roabă de medalii. Ce mândri am fost atunci. Acum nu mai suntem atât de mândri căci nu mai suntem atât de singuri. E și Cehia aici, și Ungaria și amândouă, și Cehia, și Ungaria au câte un plan.
Care e planul nostru? De ce ne-am ridicat de la masa unde serveam o ciorbiță de văcuță cu smântânică, pâinică și ardeiaș alături de restul cetățenilor din uniune și am plecat cu americanii?
Pentru căăăăă…, pentru căăăăă, da, gata, mi-am amintit, pentru că așa a zis domnu Dragnea că domnu Dragnea are o tamjă cu niște băieți din Israel și băieții i-au promis că dacă mută ambasada îl scapă de pușcărie și, mai mult, îl dau jos pe Iohannis și îl pun pe Tăriceanu o lună și atunci trec legile justiției și scapă toată lumea de pușcărie și o să vină și niște investitori israelieni care o să bage bani în economie și domnu Dragnea și cu domnii primari PSD o să ia și ei comisioane și o să mănânce și gura lor ceva și nu o să mai plângă după fondurile europene pe care nu o să le mai primim că nici nu mai avem nevoie de Europa asta care ne-a transformat în colonie și ne-a furat iile și creierele și ni l-a stricat și pe Mutu cu drogurile că el era băiat bun până să ajungă la Europa.
Dar acum gata, oricum nu ne dau afară din uniune, că nici pe Orban nu l-au dat și el e mult mai rău decât domnu Dragnea care ce vrea domnule? Vrea și el ca orice om: libertate. Că uite și palestinienii tot asta vor, libertate. Vă spun sincer că eu îi înțeleg pe palestinieni că vor libertate dar ar trebui să se gândească mai bine la asta: ce-o să facă domle cu libertatea asta? Că așa cum zicea domnul Iliescu, libertatea trebuie să știi să o folosești, e ca o katană, doar luptătorii experimentați știu să taie cu ea.
Dar palestinienii nu știu ce înseamnă libertatea, nu știu să o folosească, sunt exact ca noi în 1990 dar noi am avut noroc cu domnu Iliescu, mare samurai, el știa să folosească elegant katana dar palestinienii nu au un domn Iliescu și atunci e foarte periculos că se vor tăia la degețele și o să le curgă sângele și o să moară și tot pe Israel o să dea vina că a ascuțit katana prea tare.
De aia e mai bine să rămână ei sub ocupație, că știți că animalele trăiesc în captivitate mai mult decât în mediul lor natural, a zis cineva înțelept asta, închisoarea face bine, prelungește viața, faci sport, mănânci regulat, nu trebuie să-ți bați capul cu ziua de mâine.
Deci ar face bine palestinienii să înțeleagă că domnu Dragnea le vrea binele lor, că ei nu știu să folosească libertatea așa cum o face domnul Dragnea și d-aia am venit noi aici, la Ierusalim, așa să ne ajute Dumnezeu.
Așa o să spună diplomatul numărul 4 din delegația trimisă de România la deschiderea ambasadei SUA din Ierusalim, dar o să spună în gând, nu cu voce tare. Că nu poți să spui cu voce tare chestia asta pentru că propozițiile ar urca în cer și elicopterele s-ar ciocni de cuvintele ăstea tari și s-ar prăbuși peste orașul sfânt. Carnagiu ar fi dacă lași să scape vorbele ăstea pe gură.

Mă uit la știri. Mi-e foarte rău când mă gândesc cum repetăm trucul întoarcerii armelor dar suntem atât de proști încât îndreptăm gura de foc către propria tâmplă și apăsăm veseli pe trăgaci.