Șoferul e din Libia. A venit de un an și jumate în Ottawa, a fugit imediat după rievolușiăn în Cipru cu soția și cei 3 copii. Între timp a mai făcut un copil. Canada e cea mai bună țară din lume și canadienii sunt cel mai cumsecade popor de pe planetă. După ei sunt irlandezii care s-au purtat minunat cu el.
Învață limba engleză și muncește. Încearcă să facă ceva pentru țara care l-a tratat atât de bine. Libia nu poate fi salvată. Au distrus-o și el vrea să-și salveze copiii. D-aia a fugit, să-și salveze copiii, pentru el totul s-a terminat. Nu are mai mult de 40 de ani.
Mi-e rău. Un libian vrea să facă ceva pentru țara care l-a primit. Noi o distrugem pe a noastră.
Am prieteni care nu suportă USR.
Sunt o gașcă de cârpaci ăștia de la USR. Sunt niște puști cordiți, sunt ba de stânga, ba de dreapta, sunt dezamăgitori.
Au invitat-o pe Kovesi să candideze. Huooooo!!! Cum să inviți pe cineva dintr-o instituție de forță să candideze?
Penibililor. Dacă am putea să ne luăm votul înapoi, am face-o fără să clipim, urlă masa de votanți plictisiți să înjure doar PSD-ul.
Și ce-i cu mizeria asta de inițiativă, fără penali în funcții publice? Orice interzicere a drepturilor este o măsură extremă, care servește cui? Corupția nu e mai mare decât pe vremea lui Năstase, spune prietena mea Ema. Corupția nu e endemică în România, zice ea, de ce să își piardă drepturile și cetățeanul care acum 15 ani a fost prins cu un joint și are dosar penal și de ce, dacă peste câțiva ani se va criminaliza homosexualitatea, să nu poată candida la funcții publice un homosexual?
Ema a făcut Dreptul și spune că problema limitării drepturilor politice are rezolvare deja pentru că judecătorul este îndrituit să le limiteze.

Eu nu am făcut Dreptul. Eu nu știu dacă este corupția mai mare acum față de perioada domniei lui Năstase. Dar cum ștacheta este pusă atât de sus-să ne amintim că, pe vremea lui Năstase nu mai exista nici urmă de presă liberă în România, când doar Evenimentul Zilei, revistapresei.ro, actualul Hotnews, și Realitatea mai ziceau ceva-mi-e greu să cred că știm cu adevărat cât s-a furat pe vremea lui Năstase.
Și tocmai pentru că totul s-a petrecut în bezna debaralei liniștii noastre unde ne-a închis papa Iliescu și guvernările lui fesenisto-țărănist-liberale-pedeseriste, cred că ciuperca iubitoare de întuneric și umezeală a corupției s-a înmulțit.
Nu este vorba doar de parlamentari corupți, ăștia sunt vârful piramidei. Este vorba despre munții de funcționari publici din primării, prefecturi, administrații, servicii publice, de directori de școli și grădinițe de stat, de Secureanu și Vrăbiuța, de directori de Direcții. O rețea de nași, fini, verici, amante, nepoate, mătuși, cumetrii și preteni care fură, fură, fură, fură. Mulți, enormi de mulți, sunt de la începutul timpurilor în sistem profitând de inabilitatea noastră istorică de a acționa la înălțimea momentului.
Dacă am fi o țară normală, dacă am fi început cu lustrația în 1990 și nu cu Ion Iliescu, Măgureanu și Hrebenciuc, azi nu mai era nevoie să strângă USR semnături pentru Fără penali în funcții publice.
Cum însă putoarea din societate vine de la cadavrul simțului nostru moral, iată-ne vidanjînd, 29 de ani mai târziu, o țară scufundată în rahat, atât de obișnuită cu mirosul ăsta încât îi pute curățenia.
Nu suntem o țară normală Ema. Dacă am fi o țară normală, ca Spania, nu am avea politicieni care ar candida din închisoare cum a fost cetățeanul din Baia Mare ales primar direct din bulău.
Nu.
Cetățeanul aflat la închisoare nu pentru că este gay sau pentru că a avut un dosar pentru că a fumat un joint acum 17 ani, era băgat pentru infracțiuni de corupție asociate cu funcția pe care o ocupa. Și a fost ales de popor, că a făcut și lucruri bune pentru urbe. Nu poți să ferești poporul să fie prost și să se arunce de pe un pod înalt de 40 de metri, crezând că poate să zboare. Poți însă să îi pui niște plase de sârmă în care să-l prinzi.
Nu o fi corupția mai mare decât pe vremea lui Năstase dar este endemică. Este în orice interacțiune cu statul, de la nașul de tren, la intrarea în Academia Română, de la obținerea unui post pentru nepoțică la Biblioteca Județeană până la folosirea pușcăriașilor să muncească la ridicarea vilei unui consilier local.
E atât de răspândită încât nimeni nu mai clipește când i se cere șpagă la spital sau la universitate.
Vaccinul este o formă de prevenție a răspândirii unei boli.
Asta ar trebui să facă această modificare de Constituție. Să vaccineze societatea, să încerce să mai salveze ceea ce poate fi salvat de la contaminarea cu virusul acesta sinistru. Într-adevăr, există și oameni ai sistemului care nu sunt corupți. Dar cât o să poată să rămână neinfectați?
Există procurori, există justiție, există judecători care pot să decidă dacă fapta penală aduce și ridicarea drepturilor politice sau nu.
Dar genul ăsta de tratament caz cu caz este posibil în vremuri normale, nu în plină epidemie.
Un corupt în funcție publică este un borg, un personaj colectiv, un clan. El vine la pachet cu șoferul, secretara, verișoara. Sistemul metastazează urgent când este penetrat de un corupt care încet face loc celulelor lui în defavoarea celulelor celorlalți.
E epidemie.
Iar în epidemie izolezi sursa și aduci vaccinul.
Eu așa am văut în filme. E drept că nu sunt medic.
Fără Penali în funcții publice este șansa pe care o avem acum să stopăm ciuma care ne mănâncă.
Pentru cei dintre voi care au uitat, mai jos lucrul care ne-ar fi salvat. Dar nu s-a întâmplat. Pentru că FSN și CFSN și cine o mai fi fost nu au vrut ca unor securiști și activiști de partid să li se încalce drepturile fundamentale.

“Propunem ca legea electorala sa interzica pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice lista, al fostilor activisti comunisti si al fostilor ofiteri de Securitate. Prezenta lor in viata politica a tarii este principala sursa a tensiunilor si suspiciunilor care framanta astazi societatea romaneasca. Pana la stabilizarea situatiei si reconcilierea nationala, absenta lor din viata publica este absolut necesara. Cerem, de asemenea, ca in legea electorala sa se treaca un paragraf special care sa interzica fostilor activisti comunisti, candidatura la functia de presedinte al tarii. Presedintele Romaniei trebuie sa fie unul dintre simbolurile despartirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vina. Stim cu totii in ce masura era conditionata viata individului, de la realizarea profesionala pana la primirea unei locuinte, de carnetul rosu si ce consecinte grave atragea predarea lui. Activistii au fost insa acei oameni care si-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist si a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a facut o asemenea alegere nu prezinta garantiile morale pe care trebuie sa le ofere un Presedinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei functii, dupa modelul multor tari civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Presedinte al Romaniei ar putea candida si personalitati marcante ale vietii culturale si stiintifice, fara o experienta politica deosebita. Tot in acest context, propunem ca prima legislatura sa fie de numai doi ani, timp necesar intaririi institutiilor democratice si clarificarii pozitiei ideologice a fiecaruia dintre multele partide aparute. De-abia atunci am putea face o alegere in cunostinta de cauza, cu cartile pe fata.”
Vouă nu vă vine să plângeți când vă dați seama ce am făcut atunci?
Vouă nu vă vine să plângeți gândindu-vă că o să ratăm și această șansă?
Voi nu vreți să faceți nimic pentru țara asta ca să nu ajungeți șoferi de Uber într-o țară unde iarna ține 7 luni?