You can run but you can`t hide
Stewardesele ne dau niște hârtii în avion, ceva despre declararea adresei pe perioada carantinei de 14 zile în care intri odată întors dintr-o țară de pe lista galbenă. E 4 juma dimineața, nu pot să-mi țin ochii deschiși, dorm agățând în tocurile cizmelor visele poporului turc peste a cărui patrie avionul zboară lin, căci poporul turc visează același lucru. Pe Suleiman Magnificul curățând rodii.
Plouă la Otopeni. Nu am completat hârtiile, nimeni nu a completat hârtiile, scriem grăbiți pe colțuri de masă supravegheați de ceva uniforme, nu știu dacă sunt de la vamă sau de la poliția de frontieră, au pistoale, deci sunt poliție, cu foile în mână ne grăbim pe culoarul al cărui capăt se înfundă cu un ghem de oameni.
Până acum nu a fost nicio toaletă, 25 de minute de când am coborât din avion, nicio toaletă. Uite-o.
Desigur, intrarea e blocată de A-boardul din plastic care anunță că se face curățenie.
Pandemie, sfârșitul lumii, venirea lui Mesia, buda la femei din Otopeni Sosiri e închisă.
Normal, Mesia e bărbat și o femeie adevărată știe să se țină.
Doi cetățeni, unul în halat alb, altul în uniformă, așezați la un birou trist, primit de la ajutoare, de la o școală de fete din Magdenburg, pun ștampilă și semnează hârtiile noastre. Cu ele parafate și semnate ajungem la pașapoarte unde datele sunt trecute în computer, adresa, telefon, bine ați venit!
Bagaje, zdrong-zdrong, trebuie să vină omul să ne ducă la parcarea pe termen lung să ne recuperăm mașina, nu poate să vină la Sosiri, trebuie să ieșim noi la Plecări, în definitiv plecăm, unde e paradoxul?
Culoarul e presărat de busturi care par făcute din gumă de mestecat veche, Decebal și Vlad Țepeș se îngălbenesc prin cotloane, vegheați de texte bombastice care vorbesc despre regi și domnitori, ctitori ai unor state incapabile, sute și mii de ani mai târziu, să aibă hârtie în toaleta aeroportului, în rarele ocazii când e deschisă. Cât o fi plătit administrația aeroportului artiștilor? Mii sau zeci de mii de euro?
Dar companiei care s-a ocupat de tipărirea formularelor de carantinare? Dar celei care a dat poporului pixuri să le completeze?
Plouă. Nu merge treaba la băieții cu parcări private. Acum însă cu vaccinul, poate o ia din loc, mă arunc.
Nu fac, doamnă, vaccinul, cine știe ce pun ăștia în el, nu vedeți că ăștia de sus nu-l fac?
Rău cu rău dar mai rău fără rău.
Am auzit de multe ori vorba asta, chintesența sindromului Stockholm. În iad măcar e cald și nu te pune nimeni să te speli pe dinți înainte de culcare.
De 3 zile de când sunt în casă, n-a venit nimeni să mă-ntrebe de sănătate.
Ori m-au cipat deja, ori nu le pasă.
Prefer să cred că sunt cipată.
D-aia aud o voce mică spunându-mi noaptea: poți să fugi, dar nu poți să te ascunzi.
feher 
România, în ansamblul ei, e unul din locurile unde se poate vedea foarte bine că pandemia nu e decât circ ieftin. Există câțiva medici mânjiți până la urechi cu tot soiul de licitații trucate, ei au grijă să apară mereu în presă și la tv, ca să întrețină isteria publică. Dar atât timp cât nu vedem morții adunați cu camionul de prin Ferentari (unde e clar cam cât se respectă regulile de distanțare și igiena) orice persoană de bună credință își poate face o părere.
De asemenea, o persoană de bună credință își poate forma păreri realiste urmărind declarațiile lui Bill Gates. Omul se crede sincer ”health expert”, a îngropat sute de milioane de dolari în pandemia asta și dă mereu declarații în care anunță ce urmează să se mai întâmple.
Despre cipuri, ca să terminăm cu batjocura progresistă: există o organizație (un ONG, pentru cunoscători) numită ID2020 și condusă de Dakota Gruener. Toate detaliile sunt publice, femeia aia e obsedată să-i doteze pe ăia din Bangladesh cu o identitate digitală prin vaccinare, iar finanțările ei vin de la GAVI și de la Fundația Bill și Melinda Gates. Ia vedeți, dacă vă înființați un ONG într-un domeniu oarecare, vă finanțează și pe dvs Fundația Bill și Melinda Gates? 😛
GAVI, la rândul ei, se ocupă de vreo 20 de ani cu vaccinuri nesolicitate de medici, dar impuse de Fundația Bill și Melinda Gates, care îi asigură și o parte semnificativă din finanțare. GAVI fost implicată în scandaluri imense prin India și prin Kenya, sute de mii de femei au fost sterilizate fără consimțământ, iar metoda folosită (ați ghicit! 😛 ) a fost vaccinarea, de care Bill Gates pare să fie obsedat. De asemenea, suprapopularea planetei pare să fie una din obsesiile lui Bill Gates, însușită adesea de followers. Deși orice persoană de bună credință poate constata că scăderea natalității a devenit o problemă mult mai serioasă nu doar în vestul Europei, dar chiar și în Rusia și China.
În concluzie, mai ușor cu batjocura și cu propaganda progresistă, interviurile și declarațiile personale ale lui Bill Gates sunt publice și nu pot fi negate cu batjocură progresită. Nici măcar pe un forum de limbă română.
Nu ca n-aș vrea să se reducă populația globului cu 90 la sută, da-i in pl de șobolani maneliști. Cando populație scade, mutațiile negative se acumulează și apar probleme genetice. Mutațiile pozitive se manifestă intr o populație in creștere. Dar o populație nu poate creste la infinit. Planeta e praf, am fost in munți și ne-am ratacit un pic dar tot la o sută de metri dai de un drum sau o carare. Nu mai sunt paduri, doar parcuri iau o plimbare pe google earth te baga in depresie, planeta a ajuns sa fie foarte urâtă, poate cu excepția unor locuri pentru turiștii bogati și vreo cateva bucăți de padure izolate.
Io zic că n-ai fost în munții care trebuie 😛
România e practic o țară pustie, mai e un pic și or să vină urșii până și prin Băneasa. La nivelul întregii țări sunt sute de mii de gospodării abandonate și alte zeci de mii de gospodării unde oameni nu-și mai pot culege merele și prunele fiindcă n-ai cum să-i explici ursului cum e cu drepturile de proprietate. Nici de câini nu se mai sperie, ziua în amiaza-mare stă și mănâncă mere sau prune până se satură, degeaba latră câinii la el. Iar căprioarele au ajuns să vină să stea prin gospodăriile abandonate din sate, că în pădure le mănâncă lupii, atât s-au înmulțit și ăștia.
Problema cu defrișările e reală, 3 milioane de gospodării din RO se încălzesc cu lemne și au nevoie de ele în fiecare iarnă. La o gospodărie obișnuită de pe la munte nu prea ajunge un camion de lemne într-o iarnă, deci trebuie milioane de camioane de lemne în fiecare iarnă. Dar încă sunt și păduri unde poți să mergi câte 30 de kilometri fără să ajungi nicăieri, iar alea nu sunt defrișate, că nu sunt destul de aproape de șosea.
Știi că în România încă mai există poșta călare? Sau cel puțin prin 2015-2016 încă mai exista, poștașul era în uniforma de serviciu, dar urca pe cal prin satele din Alba, că nu era nici drum pentru șaretă pe-acolo. Prin județele Bistrița-Năsăud, Harghita și Bacău, la fel, sunt locuri unde copiii stau la gazdă în sat în timpul săptămânii, ca să poată merge la școală, că pe coclaurile unde locuiesc ei nu se poate ajunge nici cu mașina. Doar cu tractorul sau cu TAF-ul, în cel mai bun caz și cu căruța, dar și asta doar pe vreme bună, dacă n-a plouat prea mult.
Mai sunt unele rezervații dar la nivel de țară sunt mici. E pustiu de oameni dar si de vegetație pt se practică un pășunat după ureche. In moldiva si in sud vegetația spontană lemnoasă se regenerează foarte greu.
O parte a problemei ține de climă, nu peste tot sunt condiții să crească copaci, chiar dacă oamenii ar lipsi cu desăvârșire. ”bărăgan” înseamnă stepă, nu pădure 🙂
Cam între anii 1300 și 1700 clima a fost mai rece, au crescut păduri și în locuri care înainte erau prea calde pentru așa ceva, dar după 1700 clima s-a încălzit din nou, de asta nu prea cresc copaci în Moldova sau în Bărăgan. Și în Transilvania există astfel de exemple, dacă satele dintr-o anumită zonă se numesc Miheșu de Câmpie sau Zau de Câmpie, normal că acolo e rezervația de bujori de stepă, nu rezervația de molizi albaștri 😛
Eu nu mă vaccinez că-s anarhist, nu din ăia care teoretizeaza anarhismul și de fapt nu sunt anarhiști, numai numele le da o aură de avangarda politică sofisticată. Ce anarhist ești când ai un scop final pozitiv? Anarhie tată, anihilare totală. Dacă zic să facem eu nu fac, daca zic sa nu facem eu fac. Nu i nimic special in faptul ca atomii s-au aranjat intamplator in forma de civilizație pe o planetă iar daca e o intenție divină in spate, atunci bag bețe in roate de-a dracului pt ca metafizica cu metafizică se scoate.
Well, atomii nu prea se pot aranja ”întâmplător”, asta e una dintre chestiile cele mai ciudate pe care cam toate religiile au înțeles-o. Dar asta nu înseamnă acțiunea conștientă a cuiva, partea asta n-o înțeleg nici credincioșii, nici ateii. Oamenii tind să batjocorească ceea ce le depășește puterea de înțelegere.
De exemplu, alchimia e batjocorită și în ziua de azi, dar transmutația elementelor există, iar în acceleratoarele nucleare se obține frecvent aur din plumb sau din bismut. Legenda spune că sovieticii au descoperit asta din întâmplare, în timpul Războiului Rece: plumbul pe care-l foloseau ei ca protecție antiradiații se transforma încet-încet în aur în urma iradierii, tocmai ca dovadă că își făcea treaba. Singura problemă e lipsa de rentabilitate economică, e mai ieftin de procesat miliarde de tone de minereu decât de obținut aur din plumb, dar metoda există, funcționează.
Alt exemplu ar fi la ciano-bacterii, alea care au declanșat catastrofa oxigenului, când s-au apucat de fotosinteză. Alea există și în ziua de azi, trăiesc prin toate mlaștinile și prin toate oceanele și produc oxigen ca la balamuc. Vegetația normală, inclusiv copacii, n-au nicio contribuție semnificativă la nivel planetar, comparativ cu ele. Într-adevăr, e plăcut să stai vara pe iarbă, la umbra unor copaci, dar oxigenul tot în mlaștina de-alături se produce în cantități mai mari 🙂
Da, vegetația produce dar si consumă, prin respirație noaptea și prin dezintegrarea materiei pe care au acumulat o. Algele din oceam produc mult pt ca unele, după ce mor, cad in abis unde nu exista condiții de descompunere. Legat de acțiunea inconștientă care aranjează materia probabil te gândești la campul morfogenetic al lui R. Sheldrake.
Interpretarea lui Sheldrake mi se pare eronată, chiar dacă problema abordată de el e reală.
Vulgarizând puțin subiectul, întotdeauna o movilă de cărămizi o să se împrăștie mult mai greu decât o movilă de pepeni, dar asta nu înseamnă că pepenii sau cărămizile țin minte lucruri care li s-au întâmplat într-o altă viață și nici că de asta ar ști cum să se împrăștie 😛
Atunci obiectul transcendental al lui Terence Mckenna?
Ti am recomandat odata oxigen 2 cu Edmond Constantinescu, te-ai uitat? 🙂
M-am uitat, dar nu-mi place, ți-am zis și atunci. Omul ăla e prea pătruns de poveștile pe care le spune, se ia prea în serios și e prea multă maculatură în tot ce susține el. Mie nu-mi trebuie 10 pagini să descriu povestea cu cărămizile și pepenii 😛
N am observat, nici nu intru prea des.
Macar discuțiile sunt, sau erau cel puțin, faine. Este unul Polihronul, o să-ți fie un partener de discuții pe măsură. Mie imi plac bârfele noetice dar nu s prea citit ca sa le fac față. Aici vad ca nu ai cu cine sa dialoghezi, ți-l recomand pe Polihronu. Până la urmă, ascultăm mulți oameni cu care nu suntem de acord. Ce să și faci până mori?
Am găsit raspunsul tău acuma. Poți ignora îndemnul meu, atunci. 🙂
Nici McKenna nu mi se pare că înțelege ce susține.
Ideile mele sunt mult mai simple, nu poți folosi o bucată de burete la fel cum ai folosi o cărămidă de aceleași dimensiuni, fiecare corp și fiecare substanță are proprietățile ei și trebuie luate așa cum sunt, omul nu le poate transforma cum vrea el. Asta înțeleg religiile de mii de ani, dar neomarxiștii și eco-fasciștii de azi nu înțeleg astfel de lucruri.
De exemplu, despre o bucată de granit și proprietățile ei, bunică-mea ar fi spus ”așa e lăsată Dumnezeu”. Cărămida e făcută de oameni, nu e lăsată de la Dumnezeu, bunică-mea înțelegea asta, dar înțelegea și altceva: dacă omul și-ar propune să facă o bucată de granit, aia n-o să iasă exact la fel ca în natură și nu poți susține că ai o bucată de granit, dacă tu ai de fapt o cărămidă.
La fel, o bucată de burete de aceleași dimensiuni nu e lăsată de la Dumnezeu, e făcută de oameni. Poți s-o faci în culoarea cărămizii, dar asta n-o să o transforme în cărămidă. Poți să apeși bucata de burete și o să se deformeze, după care o să-și revină la vechea formă când n-o mai apeși, poți să zici despre ea că are ”memorie”, dar nu e nimic transcedental aici. Pur și simplu așa e bucata aia de burete.
În esență, indiferent de religie, divinitatea ar fi Structura Imuabilă a Realității. Dumnezeu nu e o ființă, nu mănâncă, nu bea, nu respiră și nu doarme. Poți să-i spui Spiritul Galactic, cum îi spunea Asimov, dacă nu-ți place numele divinității din creștinism, dar ar fi ridicol să pretinzi că Structura Realității nu există, așa cum pretind ateii militanți.
Tocmai de asta atomii nu prea se pot aranja ”întâmplător”, fiindcă există această Structură a Realității, independentă de oameni și de voința lor, tocmai asta înțeleg religiile. Există liber arbitru, putem interveni în această Structură, dar trebuie să o facem cu grijă și cu reținere, ca să nu producem dezastre (i.e. să nu atragem pedeapsa divină). Și da, putem să negociem cu Dumnezeu, putem să sacrificăm ceva astăzi ca să obținem altceva mâine, asta iarăși înțeleg religiile de mii de ani. Jumătate din Biblie e psihologie. Și încă o psihologie de calitate destul de bună 😛
Lupta se da pe un model al lui Dumnezeu, unul din epoca bronzului, pe care unii il resping și alții se chinuie sa-l mențină relevant. Structura poate fi ceva intrinsec universului, o proprietate a lui. Dumnezeul lui Avram e unul separat de univers. Structura imuabila ar face parte din planul acelui Dumnezeu. Terence bâjbâia, conștient ca asta face, undeva la limita cunoașterii și se distra făcând-o. De la el nu înveți adevăruri ci te molipseste cu placerea ideilor cu gustul pentru explorare. E fascinant ca personaj. Dadeam exemplul ca sa înțeleg ce vrei sa spui.
Într-adevăr, lucrurile au mai progresat de la Avram încoace. Până la urmă, toate religiile sunt inventate de oameni, cimpanzeii nu-și fac biserici 😛
Pe de-o parte, eu îl prefer pe Dumnezeul lui Avram (deși mă refer de-obicei la el ca fiind al lui Noe). Dumnezeul din creștinism e prea milostiv și iertător, de asta civilizația occidentală se tot duce la vale. Iisus e de admirat, a răscumpărat păcatele tuturor, dar asta înseamnă că idealul a fost deja atins. Nimeni nu mai trebuie să mai facă nimic în prezent, așa că societatea post-creștină se destramă pur și simplu, sfâșiată între feministe, homosexuali și transgenderi.
Pe de altă parte, un Dumnezeu modern, mai adecvat vremurilor noastre, am întâlnit la Nicholaus din Cusa. Panentheismul lui mi se pare un model de Structură a Realității mult mai potrivit în prezent, deși el a trăit cam pe vremea lui Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare. A înțeles numai prin deducție logică faptul că nu există un centru al universului și că stelele sunt niște sori mai îndepărtați, iar concluzia lui a fost că Dumnezeu e peste tot.
Iar dacă vrei să vezi aceeași concluzie exprimată de un cioban din Maramureș, care a ajuns să prindă lupi cu mâinile goale, îl poți auzi povestind începând cu minutul 13:30