alexandru marinescu dupa tata sau alexander marinesko dupa mama, a fost declarat postum, in 1990, erou al uniunii sovietice. el este capitanul submarinului s-13 care, in 30 ianuarie 1945, a scufundat nava wilhelm gustloff, ucigand dintr-o lovitura 9400 de oameni.

ce titanic, ce iceberg? marinescu este autorul celei mai mari pierderi de vieti omenesti dintr-un naufragiu, din istorie. pe wilhelm gustloff erau peste 8000 de refugiati din calea armatei rosii care ocupa polonia, 5000 dintre ei copii. torpilele lui marinescu au bumbacit nava care, in 40 de minute, s-a rasturnat in apa bocna, 9400 dandu-si sufletul prinsi in burta de fier a vasului, striviti in panica exploziilor sau stransi in pumnul inghetat al marii nordului.

s-a facut vreun film cu dicaprio in rolul neamtului fugar, ranit, cu 5 copii, crapand pe-un sloi dar fericit ca si-a salvat odraslele? sau macar cu sean connery in rolul lui marinescu? neeee. s-a scris insa o carte: “in mers de rac”, a lui gunter grass, cel mai strasnic creator de literatura al germaniei contemporane.

incetisor, ca o baba chioara aplecata peste andrele, her grass tricoteaza plovarasul naufragiului, marunt, un ochi pe fata, unul pe dos, scotand la iveala din ghemul de minciuni propagandistice sovietice, adevarul pierdut acum 70 de ani.

uneori cartile de istorie cele mai bune sunt pe raftul de carti de colorat. acolo unde ai loc de nuante si unde personajul negativ o fi mai negru decat dracu, dar sigur mai alb decat cel pozitiv.

frate-miu e campion mondial la citit “ciresarii”, sigur a sarit zvelt peste stacheta inaltata la numarul 50. rasfoite de peste 50 de ori, copertile s-au topit in maini, untura de lectura, paginile s-au desprins, s-au soiosit, s-au crampotit dar cuvintele nu au luat-o la vale, au ramas prinse pe hartie, spunind povestea lui ursu, victor si tic care s-au batut cu petrachescu si au salvat-o pe laura si apoi l-au infrant pe buboiu negru bob.

intr-o lume fara harry potter si izolata de middle earthul lui tolkien prin cortina de fier, universul lui chirita populat de tocilari inteligenti infratiti cu sportivi cu suflete de vioara si smecherasi puberi, era singura ambasada al carei zid il puteai sari, scapand de ideologia pioniereasca, programa arida si imnurile baloase de pe vremea lui ceasca.

si datorita ciresarilor lui chirita, frate-miu s-a facut arheolog. datorita ciresarilor lui chirita, inca de prin ’87, a trecut la incropirea unei trupe de exploratori, cu branding strasnic si logo lupul-sarpe dacic, obiectiv: descoperirea muntelui kogayon si a comorii lui decebal, bine baietii dar stai asa ca ..a venit revolutia, frate-miu a plecat in armata, ciresarii lui chirita l-au insotit in cazarma din bistrita si apoi la facultatea de istorie, in constanta. ultimul volum, in care maria, lucia, tic, dan, victor, ursu si, na ca nu mai stiu daca mai era cineva, cauta si gasesc mormantul lui ovidiu, l-a gadilat atat de tare pe frate-miu la lingurica incat in anul IV a inceput sa caute finantari sa gaseasca mormantul poetului. hahaha, nimeni nu i-a dat niciun ban, pleaca bai nebunule de aici, pai ce ne pasa noua de poetu tau mort, avem s-asa destui vii si complet nefolositori.

ciresarii volumul 1 a fost scris in 56, al doilea in 58, despre restul de trei wiki nu zice nimic. desuete si naive, aventurile scolarilor romaniei comuniste nu sunt facute pentru ochiul critic al micutei brute care la 13 ani vorbeste cu “uarevar” si stie sa plimbe cu dexteritate pixeli pe ecranul iphoneului de la mama. sunt insa perfecte pentru baietelul din inginerul de 42 de ani si pentru fetita din corporatista de 39, plecati cu cortul la 2 mai, in cautarea tineretii. si-a mormantului lui ovidiu. nu, nu a lacrimii lui ovidiu.

natura moarta cu piersici, natura moarta cu portelanuri si natura moarta cu spritz pleaca de pe pereti, vecinii se pregatesc de cutremur. a zis marmureanu la televizor ca vine ala marele, de data asta n-are cum sa mai greseasca si nu vreau sa-mi rupa gatul natura moarta mortala asa ca pun tablourile icisa, linga sifonier, unde o sa ma pun si eu pe ciuci si o sa astept sa treaca urgia, ca marmureanu zice sa stau linga piese de mobilier mari, care sa poata sa tina plafonul daca se prabuseste si sa nu o iau la goana, gaina fara cap pe scari, ca riscu-i imens s-o mierlesc ca saracu toma, prins sub daramaturi.

mobilat pentru supravietuire acum 30.000 de ani, creierul uman functioneaza dupa aceleasi principii de savana, usor de dus de nas de bombardamentul mediatic cu chiftele din zilele noastre. asta spune domnul dan gardner in cartea sa “risk, the science and politics of fear”.

calibrati sa invatam din exemple, din istoriile neamurilor: varu nelu a fost mancat de leu, deci leul este un animal periculos, nu incercati sa-l mangaiati pe coama; matusa gina a baut apa din balta si apoi s-a stricat la burta si in 7 zile s-a inegrit toata si a murit, deci nu serviti apa din balta- nu reusim sa jonglam cu numerele mari si sa trecem de la statistica cetei de platou african la cea globala, a celor 7 miliarde de indivizi.

desi se moare mai dihai din cauza slaninei, tuicii si a inecurilor in piscina bleu din curte, noua ne e frica de cutremur, razboi nuclear, accident de avion, tsunami, terorism sau coliziunea cu un meteorit trimis de doamne-doamne sa ne pedepseasca.

cine trebuie aratat cu deshtu pentru aceasta stare de lucruri? media, aceste cozi de topor ale corporatiilor, cei care fac bani de pe urma fricii tale. se vand masini dotate cu sisteme sfhffhghgdj care nici nu pornesc automobilul daca te simt ca ai mancat o bomboana cu rom, se vand asigurari impotriva muscaturii de gargarita otravitoare din tadjikistan, se fac consolidari si evaluari si remodelari care sa-ti tina casa in picioare la tsunamiul care-ti va spulbera blocul desi tu esti la 600 de kilometri departare de ocean. se fac bani de pe urma groazei tale. asa ca la televizor nu o sa-ti spuna nimeni: nu-ti sapa fratelo piscina ca o sa crapi, pentru ca uite statistica, se moare in draci de la inecuri in curtea vilei, ca doar nu o sa le bagi bete-n roate producatorilor de ligheane. nu o sa-ti faca nimeni stiri despre incidenta cirozei si a bolilor cauzate de consumul excesiv de alcool-basca accidente de circulatie-cind poa‘ sa-ti arate un avion infipt in glie si sa te bage-n sperieti, poate poate acum da dumnezeu si-ti iei o asigurare de calatorie.

“risk. the science and politics of fear” se gaseste pe amazon, asta daca va riscati sa cumparati cu cardul pentru ca sunt sigura ca vi s-a spus ca la fiecare curba a tevii de net sta cite-un pirat cu un toporas de inox, gata sa va hacuiasca bugetu.