Archive

jurassic park

Christian a desenat un pinguin cu pareza pe dreapta, frate’su martin atarna la o englezoaica stramba sa joace cartzi iar amelie isi da ochii peste cap cind vede ca papa Klaus o cocleste pe Silvana, sotia-yoghina-pictorita a campionului de tir al argentinei, klauselule, klauselule ia mana de pe doamna, de fapt il inteleg, omul e vaduv si a plecat acum vreo 8 luni intr-o calatorie in jurul lumii cu odraslele, noroc ca e chel ca altfel i-ar fi scos peri albi, in aprilie spera sa fie in cuba, in iunie acasa, are o agentie de turism in scotia, banutzu creste ca buruiana pe ogoru nelucrat, mult si verde, nu trebuie sa-l ude, nu cere de mancare, klaus scoate sticla de whisky, cioc-noroc-prost cu canitze de plastic, sa traiesti nea klause si sa te bucuri de viata, ohoho, dupa ce vezi cancerul de aproape crede-ma ca stii sa pretzuiesti fiecare guritza de aer.

Trag aer in piept, suntem in paradise bay, pe lista de nume as mai fi pus “frumosdengheti bay”, “ingenuncheazasiplangi bay”, “raiulpepamantsamoreu bay”, o balena minky scoate nasul la 6 metri, o foca leopard se plictiseste de poze si vine sa crantzane barca, sloiuri si meduze, am murit si am ajuns in rai, stimati crestini daca patiti acelasi lucru puneti un ilic pe umeri ca-n al noualea cer trage la shale, uite ca acusi imi vine sa fac un pipi, patricio ma cearta ca n-am facut pe vas, va-n cur cu cizmele voastre de cauciuc, tot voi faceti scandal, ma duc hotarata la baietii de la statia argentiniana brown.

5 ciuhapi se-mbujoreaza cind vad o domnitza dupa 2 luni monahale, au 2 pereti imbracati in vin, unul in vin rosu, unul in vin alb, intr-un dulap de clestar nu-i inchisa alba ca zapada ci un pentium batran asteptand sarutul printzului, ce faceti voi aici mai baieti? sunt domnii care se ocupa de repararea statiei de cercetare brown, a ars prin ’80 dupa ce medicul scaparand de manie ca este lasat inca un an in paradise a dat foc la pravalie, capitane-capitane, ce-i cu fumu ala negru?, au vazut incendiu de pe vas, pin-au intors, pina s-au foit, casutza s-a topit, piromanu a ajuns la bord, vedeti ce se intampla daca nu ascultati cind omul va zice cu frumosul. Au trecut 30 de ani, pinguinii trebaluiesc pe santier, poate i-au lasat pe ei sa construiasca statia, concesiune pe 90 de ani, n-au cum sa fie mai lenti decat argentinienii, mai incolo e o colonie de cormorani, pute a peshte si a gainatz, puii isi fugaresc parintii, da-mi papa, da-mi haleu, n-am cerut eu sa fiu nascut, ti-a placut pasarea acum trage ponoasele, Klaus intelege cel mai bine, tocmai ii desparte pe martin si christian care se maciucesc discret.

Ghetzarul scartzaie, da-napoi cu viteza, din 2004 si-a ridicat fustele si-a fugit in varful dealului, partzarul nipono-asutralian si doi englezoi ii doare la basca, turuie despre camere foto, patricio se infoaie si le spune sa asculte antarctica, antarctica zice taceti dracului din gura si admirati apusu, tace putin si adauga “si nu-n ultimul rind welcome to Jurassic Park”.

Pasapoartele stau turnulet linga turnuletz in fatza lui Hector, managerul de hotel al vasului,  stroshc-zdang, curg stampilele cu 2 pinguini care privesc scrutatori zarea, e logoul statiei Port Lockroy, un soi de cipru unde 4 femei si un barbat impart 6 luni insula de 200 de metri cu vreo 200.000 de mii de pinguini gentoo, astia-si vad de treaba, se iubesc, puiesc, mor, cine dracului insa sa se ocupe de femei, ieri a plecat si barbatusul si-au ramas 3, pe ushuaia urca Illa, o neplacuta de sorginte germano-olandeza, poate-poate prinde vreun mosulan american, n-are noroc, barbatii fac cerc de 6 metri in jur, ia zi duduie ce vant te aduce pe aici? femeia da play si incepe: port lockroy a fost numita de charcot-un explorator francez  care si-a facut drum pina in antarctica prin 1904 dupa sponsoru lockroy, ministrul care a bagat banu in expeditie, daca sarea gigi cu fonduri botezam si eu un sloi cu numele lui, prin ’40 insula a devenit baza militara britanica, apoi posta, apoi baza stiintifica, pentru ca la sfarsitul anilor ’50 oamenii de stiinta sa-si ia talpasita si…

…sesizand vidul de autoritate pinguinii s-au mutat cu catzel si purcel si-au infipt drapelul pinguinesc in roca tare a insulei, cind le era lumea mai draga englezoii s-au gandit ca totusi n-ar fi rau sa faca niste banutzi si-n fundu pamantului, au restaurat tot si au facut un muzeu de care au grija strambaciunea si surorile ei iar nenicul plecat acum are misiunea sa stea cu ochii pe colonie, sa vaza daca prezenta umana n-o perturba.

Cam 13000 de oameni ajung in fiecare an la port Lockroy si-si golesc buzunarele, da si mie carticica, tricouasul, uite si caciulitza pentru ala micu, puneti-mi si pinguinu ala d-afara la pachet cu foca de pe sloi, cumparati domnilor, luati tot, o vand si pe mama pentru ca….tananananana, mai rar decat balena albastra, aici exista un pos, viu si functional, 1,40, 50 de kilograme, glumesc fratilor, pos e masinaria care-ti permite sa platesti cu cardul, la 65 de grade latitudine sudica, intre gheturi, god save the queen.

In ‘40 pe aici atarnau baietii din misiunea secreta tabarin, atat de secreta incat habar n-aveau unde vin si cind au primit ochelari de soare, si-au zis ca baga un caraibe, saracii, le-au inghetat tzurloaiele vreo 4 ani in antarctica cu ciocanelu-nicovala si scaritza agatate-n casca, cine vine, cine pleaca, supravegheau miscarile uboaturilor prin drake, plict mare, in dormitor un artist le-a pus pe liz si pe rita pe pereti, culori vii ca noaptea polara-i lunga. Augustin zice scarbit ca englezii o frecau pe aici doar vara, iarna erau in paris in taverna tabarin, de unde si numele, tabarin pe iarna, moulin rouge la baie pe vara,  peretii-s tapetati cu playmateurile de pe vremuri cind femeile nu-si cumparau tzatze de la macelarie, in bucatarie sunt conservati biscuitii din ‘50 de cind biologu si meteorologu si ozonologu si ghetzologu au taiat-o acasa sa rada-un guiness in pub satui de piept de pinguin la cuptor si inima de foca la tava.

Japoneza itzuchi scrijeleste pe-o carte postala niste desenache si le trimite la ea acasa, sa vaza mamitzica pe unde a umblat, cutia postala e plina, o sa vina un vas la sfarsitul lui martie sa ridice scrisorelele, afara sub o sanie mediteaza un gentoo, kristian il trezeste, pinguinu sare sa-l ciupeasca, welcome to jurassic park, ii ard o palma dupa ceafa copilului si ii cumpar cu cardul o caciulita cu pinguini pinguinului, vine frigu, sa zica bogdaproste si capul lui .

Alberto vine de 8 ani in antarctica, are 180 de traversari ale lui drake pasaj si-si face cruce cind se uita la soarele din crucea cerului, n-am mai vazut asta de prin ’04, daca bagi o citirica poti sa stai chiar si in tricou pe punte, explozii solare, zdrang-bum-bang, mi-am parlit buzele, sunt uscate si fosnesc cind vorbesc, Tobias e pe chill, atarna de-a dreapta capitanului la o tzigara, e inginer de ape ca omu cu trei mandate si bate america de sud in cautare de job, prietenie si eventual casatorie, fetele se-nebunesc dupa accentul scrasnit “io soi de hamburgo donde se come hamburghesa mui bueno”,  micutza nair, da, da, fetisoara care a castigat 2 locuri pe ushuaia desenand niste pinguini 3D, ar vrea sa guste hamburghesa din hamburgo da’ trebuie sa mai creasca macar un an.

Capitanul asculta pink floyd si-mi zice de prietenii romani cu care a bagat cruisuri in mediterana, desigur cunoaste cuvintele cheie ale limbii romane si astea nu sunt “bani”, “termopane” si “caterinca” ci.., hai ca stiti, alejandro ma ia prin invaluire: stiai ca cea mai veche fosila de pinguin are 62 de milioane de ani si e in noua zeelanda? habar n-aveam, a scorat un punct, hai inca unul: stii povestea pinguinului isabelian? tz, e numit dupa regina Isabela a Austriei care i-a spus sotului ca nu-i va darui trupul pina cind nu va cuceri orasul Ostin-????-hopaaa, Ostin, habar n-am despre ce vorbeste dar cica e undeva prin tarile de jos-si uite asa omu a plecat la razboi vreo 4 ani si duduia a stat cu lenjeria pe dinsa, de ce s-o schimbe cind murdarirea este buna?chiloteii s-au facut galben-cenusii, cam ca penajul pinguinului isabelian na ca s-a inchis in sfarsit cercul, iaca 2 puncte, la 3 ii cumpar o bere si la 5 il pup pe cercelusul din spranceana.

In 1902 expeditia vasului Antarctica a gasit fosile de pinguini de 2 metri, ok, ia berea alejandro, omul nu se baga la cerveza asa ca sare la cetacee: stiai ca tata tuturor balenelor este un soi de hipopotam, nu fratelo, habar n-aveam, dar stii cum sug puii de balena laptele? m-ai prins din nou, ei bine impung cu botul pieptutzul mamei si astfel stimuleaza glandele din care tasneste lapte care are 40% grasime si deci nu se poate amesteca cu apa, pluteste ca o bila de untura prin ocean pina il aspira copilasul, slurrrrrrrp, bine alejandro, da tampla sa ti-o umezesc, bietul om are 30 de ani, unul petrecut intr-un refugiu cu alti doi baieti, normal ca se bucura la orice umanoida sub 78 de ani intalnita pe vas.

“bat iu nou det uait sharc chen treis da uale ..” gerald with a gi ne-a luat urma, alejandro incearca o eschiva dar este prea tarziu, arvan si gerald il strivesc la mijloc intr-un schimb de focuri despre animalele din africa, arvan a vazut in kenya antilopa gnu, zebra si leopardul, gerald contraataca cu un leu care a mancat caramele si i s-au lipit de dinti, arvan muta la geografie: arusha e fix la jumatatea africii, intre capetown si alexandria, gerald isi pune opincutele si alearga pe undeva prin timbuctu, rusu e mai tanar si mai moale, se naruie invins intr-un coltz in timp ce gerald imbatat de succes povesteste de ce a ajuns in antarctica: a citit o carte serioasa despre shackelton. trebuia sa astepte filmul, poate faceau o comedie. welcome to jurassic park, alejandro imi da tarcoale, sufland bule ca balenele cu cocoasa la vanatoare, cindva, nu stie cind, ma voi impiedica in navodul de informatii si, iu-huuuuuuu, isi va scoate parleala dupa 1 an de ascetism stiintific, de fapt ce ma plang, e chiar dragutz.

 

1 milion de pinguini gentoo puiesc, se fugaresc, naparlesc, cresc, halesc pe plaja din fatza noastra, antarcticanshii isi iau betzele de hiking si-si fixeaza protezele de sold, shontac-shontac se tarasc printre cuiburi, gerald with a gi are 49 la picior, tropaie rebegit, hatz aproape calca un pui, “i ghes ai didant si it”, canci 5 metri distanta regulamentara, o baba da buzna-n colonie ca la reduceri la macy’s, andreea-bioloaga-urla “afara” la echipa macaronarilor care s-a bulucit peste “gradinita” pinguinilor, puii fug care-ncotro, adultii-s curiosi, se apropie, te masoara ca babele pe ulita in contzesti, al cui esti ghea?Majoritatea stau jumuliti si se uita fix la o piatra, n-au voie sa piarda energie caci e perioada naparlirii, 15-20 de zile mediteaza, gasesc the meaning of life si-l pierd prin martie cind trebuie sa o taie ca vine frigutzu, plaja e plina de hoituri, skuas-un soi de pescarusi de 2 giga baga deasupra, hatz ti l-au luat pe ala micu din batatura cind nu esti atent, prudenti pinguinii fac doua oua, un copilas e momeala pentru rapitoare si-ti ramine ala bunu sa-ti dea o canitza de apa la batranetze, da chiar asa cat traiesc domne astia? nimeni nu stie, poti sa le citesti varsta cind au 1, 2 sau 3 ani dar dupa tz, nu stii care-i treaba cu pinguinu din fatza ta fara sa-l legitimezi, cica unul magelanic a trait 48 de ani in captivitate, privarea de libertate iti lungeste viata, de ce plange romanu dupa ceausescu si redegistu dupa honecker?

In golful din spatele pinguneriei 2 yachturi minione de vreo 10 metri, francezi cu barbi si mecle de brancusi zic merci daca e vreme frumoasa ca traverseaza drake-ul in 4 zile , daca e furtuna, merdre, o fac in 8, acum isi trag sufletul pe o piatra in putoarea de rahat de pinguini, niste americani cred au facut un studiu despre defecatia pinguineasca, jetul are 8 centimetri si este propulsat la 40 cm de la o inaltime de 20 cm, scoateti repede caietelele si calculati unghiul, e important de stiut pe unde sa treceti ca altfel va umpleti de gainat pe pantaloni.

Desi stiu cum stau cu scaunul si ca majoritatea pinguinilor sunt zodia varsatorului, cercetatorii nu au reusit sa dezlege o gramada de mistere despre pinguini, habar n-au sa deosebeasca un mascul de o femela si ce fac 7 luni pe an, un device de urmarire costa 2500 de euro, prinzi pasarea, ii tragi o soseta pe cap sa stea linistita, ciac, i-ai atasat aparatu si te rogi sa nu se piarda, andreea zice ca nimeni nu-ti asculta rugamintile pentru ca draciile dispar in prostie, 2500 azi, 2500 maine, banii nu cresc in copaci la statiile argentiniene de cercetare, hopaaaa, o foca leopard crantzane in fatza noastra un pinguin, cu tot cu dispozitiv de urmarire, hehehe. Puii isi fugaresc isteric parintii, augustin flutura mainile agitat, a gasit un cuib cu doi pui de 2 saptamini, nicio sansa sa guste tortul de la aniversarea a trei luni, martie e aproape, asa e cind n-ai experienta explica andreea, parintii e clar ca sunt incepatori si le-a luat timp sa intemeieze o familie.

bat uai dont dei flai? urla gerald with a gi de dup-o piatra, pai pentru ca nu au pradatori naturali pina ai venit tu pe insula, ma rog, sunt mancati de skua, orci si foci leopard, dar nu apuca ele sa manince cat pot ei sa se inmulteasca asa ca nu-i problema, exploratorii au bagat oua de pinguin ca sa mai schimbe dieta, shackelton obsedat de scorbut si de nevoia de alimente proaspete si-a pus bucatarul sa gateasca niste imperiali la ceaun, hmmm, o mancarica nu prea excelenta dar infinit mai delicioasa decat carnea puturoasa de foca, ce fel de gust are? de peste atzos zice alejandro, ce-ar merge un peste, hehe.

De 5 zile bagam numai paste si carne, peste ioc, hai frate, in mijlocul oceanului? pescuitul e interzis in antarctica, fructele de mare si niscaiva somon a fost adus  din patagonia, welcome to jurasic park zic, mosii sunt pusi in barci si trimisi la masa, pinguinii fac tai-tai si pleaca impleticiti sa se culce, noapte buna.

Stau la masa linga un australian cu capul mic si creier inexistent, combina niste dumitze cu dracula si ceaucescu si apoi constata ca de acum inainte se va plictisi teribil pentru ca a calatorit in toate continentele existente, ai fost si pe continental breakfast? au cafea si omleta cu sunca, Thorsten isi baga si el limba nemteasca in discutie, are ochii mici si iutzi, ii simti mereu ca doua bube coapte pe fese, daca stai cu fatza te ard in cosul pieptului, a reparat phantomuri in armata undeva in padurea neagra, da’ cati ani fratioare? 26, pai si voi faceti armata in germania, pina acum 2 ani era obligatoriu, rusul arvan se activeaza, el a fost la transmisiuni si Thorsten era inamicul ale carui miscari trebuia sa le intercepteze, pai si, ati interceptat ceva, hohoho, rusul rade ca ursul gadilat la nuci de veveritza, hohoho, am daramat un balon meteorologic.

Klaus e cu copiii la masa din spate, face podu, cu trupul e linga martin care intinde iaurtul pe masa dar cu spiritul e aici, cica 2 militieni in scotia bagau cu radarul pe sosea cind deodata au prins un obiect care o ardea cu o asemenea viteza incat li s-au prajit circuitele aparatului, nea Klause ce dracu-i asta, banc? nu fratilor, e pe bune, si cica militienii au aflat ca era un avion de vanatoare care baga prea jos si au cerut despagubiri armatei pentru radarul crapat, arvan are ochii bulbucati de uimire, militia sa se certe cu armata, nu s-a vazut asa ceva in mama rusie, stai asa zice Klaus, ca asta nu-i tot, armata le-a zis politistilor sa zica mersi ca sunt in viata pentru ca avioanele de vanatoare activeaza automat racheta atunci cind se simt locked de un dispozitiv, noroc ca pilotul vigilent s-a prins ca-i un radar amarat si a apucat sa anuleze comanda, hahahahahaha, Klaus rade multumit ca a luat din nou locul intai la impresia artistica, Thorsten zambeste sternului meu, Arvan e-n soc si-mi spune in romaneste buna seara desi abia a inghitit micul dejun.

Welcome to Jurassic Park, augustin da ordinul de plecare, dupa colonia militarilor de breakfast urmeaza s-o vizitam pe cea a pinguinilor gentoo, hai sarumina pentru masa.

PS. problema cu netul continua. sunt undeva la granita dintre chile si argentina, in chile intreaga regiune e in greva, nu benzina, nu mancarica, internet nici vorba. in 2-3 zile sper sa se rezolve sa pun si eu niste poze acatarii din antarctica. salutari

somewhere over the rainbooooow, lalalaaaaaaaa, good morning antarcticans, augustin are gusturi proaste la muzica si si mai proaste la ore de dat jos din pat oasele batrane ale antarcticansilor, este 6.30 dimineata, soare, 2 balene humpback amusina vasul, improasca aer care condenseaza, jet de mentosana in cola, ne bulucim in barci, sunt din nou linga rusul arvan care imi arunca un “traiasca romania” discret, omul are o inocenta delicioasa care nu cadreaza cu meseria de broker.

Paco ne numara, suntem toti, baga mare, sunt -10 grade da’ cui ii pasa? conduce zodiacul cu mainile goale, pot sa-mi fac bocanci din pielea pumnilor lui, probabil ca ar fi mai caldurosi decat cizmele de cauciuc pe care ni le-au dat de pe vas, am talpicile bocna desi port 3 perechi de sosete groase si acum vad ca o ard patriciu, m-am incaltat cu alianta pnl-psd, cizma stanga-i de-un fel si dreapta putin altfel, amandoua albastre cu talpa galbena dar una are siret, alta nu, una e albastru inchis si ailalta deschis. Alejandro e celalalt biolog de pe vas, are cercel in spranceana si face atac de panica inaintea fiecarui raspuns pe care trebuie sa-l dea, trece pe pilotul automat si da drumul la pomelnicul de interdictii inainte de debarcare: trebuie sa stati la 5 m de pinguini, 20 de m de pasari, daca vedeti o foca mare grija sa nu-i taieti calea spre apa ca va clantzane gamba, nu ascultati muzica in casti ca sa auziti instrutiunile ghizilor-ha, e clar ca exista cretini care-au coborat cu doctor alban in ureche, nu dati biscuiti la balena si guma de mestecat pinguinilor, hoooopa, o spinare gigantica de balena apare la 8 metri-n fatza, se vede treaba ca nu cunoaste regulile, se scufunda fluturand o coada enorma, imi tin respiratia, cliclacclicclac, partzarul australian pozeaza apa, e pinda generala, alejandro vorbeste si nimeni nu-l asculta, ce-o fi atat de interesant ca la inceputul secolului balenele erau pe duca, ca fiecare balena are cantecul ei ca o amprenta cu care-si delimiteaza teritoriul, “casa mea e-un cantec cu acorduri ampleeeeee” zice humpback angela, “sa-i amintiti va rog frumos adresa mea, de va-ntalniti cu fericirea” ii raspunde humpback corina. shhhhht, balena iese iar, pufaie, uauuuu, clicclocclac, alejandro zice ca balenele-s de 2 feluri, cu fanoane si balene cu dinti, doar ultimelor le poti spune varsta, ca deh, se vede la stomatolog dar altfel, nu tu un rid, balena de 40 se tine bine ca una de 20.

apa e foarte limpede si vezi perfect algele si krillul, krillul asta e mamaliga balenelor, focilor si pinguinilor, toata lumea baga aceeasi mancarica, 24 din 24 si tot mai ramine, raaa-luuu-caaaa, din barca din spate silvana imi face cu mana, al dracu nume ii rupe pe argetinieni, toti ghizii se intrec sa ma strige, raluca-n sus, raluca-n jos, raaa-luuu-caaa ai vazut balena, como no? da voi vedeti sticla aia de plastic dintre foci? panica, intrunirea consiliului de indepartare a petului, nu se poate, focile sunt prea aproape si nu se face sa le perturbi dar o sa trimita extractorul mai pe seara, da’ cum de e posibil, ce faceti voi acilea cu gunoiul? complicat, toate statiile trebuie sa-si duca mizeria acasa, asta costa mult, se folosesc incineratoare dar nu peste tot si uite acilisa este o statie de cercetare argentiniana, a iesit omu cu fanta afara si balena a facut un flic-flac, pac, impresionat i-a scapat bauturica din mana, asa e cind ai suflet de vioara.

Welcome to Jurassic Park, doua balene urmaresc vasul, una din ele sare din apa, i se vede tot corpul, burta alba si spatele negru, face un splash monstruos, raaa-luu-caaa ai vazut? what? o baba scruteaza oceanul, ce-i de vazut? mai misto e porcul cu sos de alune din farfurie.

Enzo e din palermo si a facut poze pentru feragano, nu,nu, pentru vivienne westwood si acum sta la londra, ba nu, lucreaza pentru onu si acum face un documentar, n-are treaba cu moda, femeiustile se bulucesc sa-l atinga, sa-si bage capu’n cadru, tot vasul sopteste, stiai ca e faimos, mos, os, s, nu, nu stiam, stiai ca a facut poze pentru cutarica si cutarelu, nu domle, stiu doar ca enzo e macaroana clasica, s-a foit, s-a-nvartit si uite ca acusi are barca lui cu care baga printre iceberguri, are 2 sclavi, cara trepiede si camere subacvatice, prinde pinguinu cind da cu jula la magazinul de peste, vasul e impartit in toata lumea si grupu lu enzo. Silvana vrea si ea cu italianul, e mama-casnica-pictorita din Cordoba, la 48 de ani arata de-ngheti, face yoga, io-ha cum zice marinarul olandez Hugo, ai did ioha meni iars agou, ce-ai facut Hugo?, ioha, e un fel de boala de piele care e cauzata de spraiurile cu freon.

Silvana, ca si Enzo, are cabina cu 2 geamuri si pat matrimonial, 8000 de para locu, 16.000 de dolari cabina, de unde ai bani Silvana? sotu, Dani, e campionu de tir al argentinei, nu s-a calificat la olimpiada de la londra si acusi isi toaca banii investind in economia nationala, chiar, cum v-a venit ideea sa bagati antarctica? ghidul argentinian al cimitirului american e complet uimit, nu a cunocut niciodata un argentinian care sa vrea sa vina in antarctica, daramite doi, imi amintesc cind am vorbit cu Diego-directorul de creatie cu turma de lei de cannes-si i-am spus ca vreau sa plec in antarctica cum si-a dat ochii peste cap si a zis “uaiiiii?”, pai stii natura, explorare, gheata, izolare, pinguini, prostii chica, stai aici si bem si noi o citirica, ne simtim bine, la ce sa pleci acolo sa-ti fie frig?

Pe vas sunt vreo 7 turisti argentinieni, ghidu casei de batrani din florida, silvana cu dani, un nenica impenetrabil, sotia unui masinist venita sa-si verifice sotzul, are proteza dentara d-aia de indreptat dintii si va fi bunica in martie si perechea epocala  susana-nair, profesoara si eleva care a castigat concursul cu titlul “puneti culori pe antarctica” desenand niste pinguini 3d, sa moara mama daca inteleg ce inseamna asta dar juriul a fost convins si astfel micuta, cum ai zis ca te numesti? nair, 17 ani, 18 kile de nuri, te baga la parnaie, a ajuns pe Ushuaia impreuna cu profa favorita, Susana care preda dans, literatura si feminism sau asa ceva. Sa vin in antarctica a fost visul meu zice susana sugand din mate cu nesatz, dupa 2 zile de borat sub scara, uite ca pune pentru prima oara piciorul pe continent, te astepti la lacrimi, te astepti sa recite o poezie, mereu surprinzatoare profesoara susana se pune pe fundul de 52 de ani si tzusti, regresie galopanta in copilarie, se chiraie, se urla, sotia masinistului rage incantata purtata de acelasi fund alunecos la vale, enzo pozeaza, nair sta in cap, silvana plange intr-un colt de fericire sau de frig, don’t cry for me argentina, sotul trage cu ochiul ca deh, asta stie el sa faca.

Welcome to Jurassic Park, cine spunea ca antarctica nu e populata cu mamifere terestre?

PS. nasol cu netu p-acilea, poze primiti cam in 2-3 zile. sper.

Foca leopard naparleste, se scarpina strasnic pe tampla dreapta, are unghii mici si poti sa ghicesti articulatiile degetelor imbracate in manusa inotatoarei, prin fatza sloiul de gheata unde zace trec 5 pinguini in drum spre carciuma, splash-splash, sar agili din apa, foca e satula, se intoarce pe partea cealalta si clipeste buimaca in clicclacurile a 8 aparate, “uauu”, “isn’t it great?”, “che lindo”, cine a zis frate ca vorbirea este un “dar”?

“what are we looking at?” intreaba o baba, hahaha, cine sunteti voi astia de nu stiti la ce va uitati? pensionarii americani se foiesc nedumeriti in barca, asa e, ei nu se uita, ei fac poze acestui animal necunoscut, o barza cu par desigur, cunoscuta barza cu par surinameza inrudita cu broasca elan, andreea e unul din biologii de pe ushuaia, si-a racit gura multe sezoane incercand sa lumineze creierele minione ale turistilor din antarctica, prinde balonul pe picior si se arunca intr-o serie de driblinguri: este foca leopard, focile leopard sunt foarte curioase, musca barcile, crantz, crantz, ia sa vedem ce avem aici, haribo cu aroma de …fructe de padure, maninca pinguini pe care ii asteapta la cotitura, ca politistul bulgar tupilat dupa un sloi, hatz, au cap reptilian si dintii foarte ascutiti cu care rod gheata ca sa poata sa iasa afara sa respire, o ard pe singuratate si-si marcheaza teritoriul vocalizand, excelent, uite foca asta si-a inconjurat 50 de metri patrati cu “mimimimimomomomomamamamamaaaa” si ailalta cu “tutututupopopopo”, daca as fi foca leopard as alege cuvantul “flecushtezt” si mi-as face din el un gard inalt, de vila de pipera, sa nu ma vada nimeni cind naparlesc si-mi o ard cu burta nuda pe sloi.

uau, isn’t it great? isi marcheaza teritoriul australianul japonez gay, clicclac, foca leopard zace rasturnata ca nichita in videoul porno cu tatal copilului dumneaei, sagetata de presentiment o baba trece abrupt de la extaz la agonie “nu-i periculoasa?”. Andreea scutura capul, nooooo, au omorat doar o cercetatoare englezoaica, facea snorkel, foca a prins-o de picioare si a tras-o la fund, baba ingheata, japonezu partzar priveste cu respect blana gaurita, “uat waz rong?” rusu arvan nu poate sa inteleaga, andreea zice ca foca leopard acuzata de omucidere era un adolescent care vroia sa se distreze si n-a stiut ce face, deh, mosii tzatzaie, au uitat cum e sa fii tanar.

Welcome to Jurassic Park, trebuie sa ne intoarcem la vas ca la 12 jumate e masa, foamea are dinti ascutiti si roade stomacele pensionarilor mai ceva ca foca leopard gheata.

 

Capitanu sta prost cu premonitiile, din 4 metri valurile dau in 8 si vin peste barca, fleosc, uda puntea superioara unde enzo si echipa de sclavi cu 13 aparate si 4 trepiede fac poze unor albatrosi muratzi care dau tarcoale barcii, un mos se lupta cu usa, stai tataie inauntru nu vezi ca te zboara vantoasele, baga cu 100-120 de kilometri la ora, ma reped pe scari la vale, fuga-fuga, cu ochii inchisi e mai bine, valurile sparte smucesc vasul, huruie, scartzaie, paraie, serie de cutremure de 7,8 cu replici de 7,7, augustin anunta ca e mai bine sa o ardem pe camere, sa mori tu, deci nu-mi dai voie sa fac scamatorii cu 3 mingiutze in mijlocul salonului, as putea daca tin ochii inchisi. Din 69 de pasageri ajung la masa vreo 20, doctorul constantin arunca pe gatlejuri folii dupa folii de pastile impotriva raului de mare, marele rau de mare, dani-geologul incearca sa ne momesca afara cu un documentar despre shackelton, cine?  un nenic din vremuri cind oamenii erau facuti din titan, promotia lui nansen, scott si amudsen, 15 vieti in pieptul de arama si niciuna irosita, timpuri in care mii de oameni te aclamau pe strada nu pentru ca esti o dizeuza care canta semi-nuda ci pentru ca ai fost omul cel mai aproape de polul sud din istorie.

Traim vremuri jalnice, mi-e greata si nu-i de la tangaj, oamenii sunt mici si ursitoarele au scos din stoc articolul“larger than life”. Vasul coteste, tangajul se muta-n ruliu, Ushuaia smuceste, usile dulapurilor zboara, ma trezesc la doua jumate noaptea, shining, nici dracu pe culoare, liniste, cani de cafea pravalite si mancare imprastiata pe jos in livingul vasului, sir shackleton a bagat cu barca deschisa 170 de mile prin valurile astea, cu panze si al treilea infarct rupandu-i pieptu, incercand sa gaseasca o insula in imensitatea oceanului arctic, a reusit in 17 zile de furtuna si frig.

“good morning antarcticans”, augustin trezeste poporul la 7 dimineata, hodorogii pun proteza si ies sa rada pe punte la soare, am schimbat ruta, suntem mult la sud, in canalul gerlache, furtuna a tinut vasul pe loc vreo 6 ore, frecventa mare a valurilor l-a bagat in sperieti pe capitan, “daca pastram cursu, rupea barca-n doua” zice dani, mosii sunt pe adrenalina, gerald with a gi din iowa maninca 4 tavitze de jar, se da de trei ori peste cap si incepe “ hou far ar ui from polar sarcal? ai ghes iz not far, is cold bat aim ok, is det a sil, uat caind of sil, ai so uans a documentari uere a sil iz duing sili tings”. Lui sir Ernest Shackelton i-a crapat inima in a patra expeditie la polul sud, gerald e mort de mult dar nu stie.

Welcome to Jurassic Park, o gasca de pinguini se urmaresc in jurul vasului, descopar pe un sloi o foca leopard, vad ca are coada taguita si, probabil, profil pe facebook.

Zbanggggg, sertarul zboara, loveste scaunul, impreuna se izbesc de chiuveta, sticla computerului se face tzandari, ruliul e atat de mare incat nu te poti tine pe picioare, valuri de 7-8 metri se sparg pina la puntea de comanda, pastilele nu au niciun efect, tu-i mama ei de viata. Ma urnesc spre micul dejun, japoneza e alba, priveste fix prin geamul stropit valurile care terfelesc vasul in timp ce o baba imbecila rade de ea, ascutzit, ca o hiena, baba are patch, mori, mori acum, baba se-npiedica intr-un hohot, cade pe punte si-si sparge rotula, rahat, wishful thinking. Copiii lui Klaus borasc pe rand in pungile lipite cu scoci de barile de sustinere din sala barului, nici macar nu pot sa ma gandesc la mancare, albatrosi se invart in jurul navei, sa ies sa le ofer pastele cu fructe de mare de aseara? ma intind in cabina si astept sa crap dar surprinzator adorm. Oceanul se linisteste, e soare, Hugo, marinarul olandez ma combina la o supa, clicclacclicclac, un japonez antipatic, usor partzar face 13000 de poze pe secunda cu 3 aparate, hai pe puntea de comanda, avem voie s-o vizitam doar intre 8 dimineata si 8 seara, un ofitzer zice ca furtuna compenseaza vremea frumoasa din ushuaia si ca poate am scapat, poate nu, haoleu, supa urca la omuletz dar numar pina la 43 si reusesc s-o bag inapoi in burta.

capitanul alejandro, drept si brunet, intra autoritar in discutie, are o presimtire ca expeditia asta o sa fie a mai meseriasa din tot sezonul si ma asigura ca nu e superstitios, in spate o capatzana de usturoi e legata cu scoci de un aparat electronic, sfanta icsuleasca, fecioara protectoare a apelor e inghesuita intre cafetiera si termosul de mate, da’ astea ce-s mai alejandro? nu-s ale mele, marinarii le-au pus, ei zic ca daca fluieri pe punte abatzi nenorociri asupra vasului si ca daca-l pune dracu pe pescarus sa se aseze pe catarg iar e semn ca vin vremuri cacacioase, a-ha, eu am vazut doar scroafa urcata-n copac, asta ce inseamna capitane? ca esti din romania, acolo mereu scroafa ajunge in copac, e o chestie de gravitatie.

Augustin strange poporu in burta barcii sa ne spuna care-i treaba cu antarctica, toata florida-si trimite veteranii, gerald with a gi, din iowa e cocosat si stramb de artrita, surd ca maica-mea la rugamintile sa-mi dea niste bani intr-a noua, urla intrebarile “hou far sout du ui gou?”, pina la 65 de grade si ceva, arvan, rusul cu capul cat capacul de buda sare iute “plizz transleit in celsius”, e muppets curat, sare fashu pe mine de veselie, gerald e de neoprit, “hou meni mails from polar sarcal?”, vorbeste ca forrest gump, ceilalti mosi se foiesc ofticati, vor si ei sa puna intrebari, la ce ora e masa, de ce nu-i suna copiii, cum a trecut timpul, cind a iesit din moda parul permanent. Augustin zambeste stramb, ii arunca lu gerald un 170 de mile, si cu mana stanga presara dibaci niste porumb pentru gainile americane: cica iarna in antarctica nu prea-i de iesit din casa ca-s -60 de grade celsius, rusii de la Vostock au inregistrat chiar un -89, “ai ghes det itz priti cold” concluzioneaza gerald, vanturile baga cu 200 de kilometri pe ora, prind viteza pe domurile de gheata care strivesc continentul si-l izoleaza de orice urma de caldurica de la pasarica venita din nord, “hou maci iz unzar wazer?” arvan se lupta cu engleza, laocoon inlantzuit, grosimea calotei de gheata e in unele parti de 5000 de metri si tine 1 kilometru de pamant sub ocean, scoate capu doar lantul transantarctic si niste pietre din peninsula antractica unde-i mai caldutz.

Mosulanii isi sug multumiti protezele, le place aici la arctica, nu frate, asta-i antarctica, eee, uatz da difrans? augustin trece pe scheme pentru retarzi: PeNeul e apa inconjurata de continent, PeSeul e continent inconjurat de ape, in nord au mamifere, iaca ursu polar, iar in sud au pinguini dar n-au mamifere pe continent, de fapt n-au nimic, nu stiu din ce traieste tzantzarul fara aripi care a fost descoperit de curand tarandu-se in zapada, la -60 de grade, “ai ghes hi’s not cold”. Nu Gerald, traiti-ar intuitia, nu-i e frig, nici mie, doar merg in sud, e vara acolo, februariele lor e augustul nostru. Welcome to Jurassic Park, acum ca stau cu ei la masa, va spun sigur ca dinozaurii exista si vorbesc engleza.

Design a site like this with WordPress.com
Get started