alosaurus arheologicus

In 1985 Jorge Eckstein a cumparat o casa in San Telmo, gandindu-se sa deschida un restaurant. 17 ani mai tarziu, nea Jorge, Gyorgy de fapt, evreu de origine maghiara, a inaugurat muzeul privat El Zanjon, pui plasa jos si te asezi la coada linga familia de francezi tzafnosi, scartzzzz, poarta de otel se deschide, turistii scot aparatele gata sa traga la cea mai mica miscare, fetita cuplului turco-irlandez da de pamant un glob din bradul de metal, aparatele rapaie, francezii zic ceva cu donccc, ghida de limba spaniola culege ca o harpie 6 cetateni si se indeparteaza sub bolti umbrite cu ei in ciocul strambat de un accident cerebral. Hai ca vine si al nostru, pe locuri, fiti gata, start, El Zanjon a fost construita peste o retea de tuneluri care stavileau apele a doua paraiase -El Zanjon inseamna paraias-care susurau vesel, pline de holera si se varsau in river plata cu tot gunoiul orasului, daca insa mergem prin tuneluri o sa vedeti ca se termina la doar 20 de metri de casa desi raul este la 200 de metri departare, domnu, domnu, unui american nu-i da la socoteala, why are the tunnels shorter? pentru ca raul nu era indeajuns de adanc si vasele nu puteau intra in port asa ca la sfarsitul secolului XIX au adus muntele la Mahomed, pamantul mai aproape de vase, ahaaaa.

Ce credeti ca este aceasta? o cisterna se precipita un alt american, corect, aici tineau apa de baut pe care o filtrau cu…, ghidul cauta raspunsul in ochii opaci ai turistilor, francezii si i-au dat peste cap, cu… broaste testoase, hahaha, americanul matematician e teribil de inveselit de aceasta poveste, cind ajunge acasa o sa mearga direct la petshop. Ghidul e undeva in fata, impins de francezii plictisiti si usor grabiti, spune ceva despre imigranti, sunt surda ca o scandura, ma bag in fata, frantuzoaica a batrana ma priveste haute cautature, deci imigrantii au venit cu mic cu mare, au ocupat casele din zona, cate o familie pe camera, italieni, evrei, rusi, francezi, germani, fiecare cladire cu ghiveciul ei-fiecare cladire cu cocolichele ei, como? cocolichele adica limba compusa din vorbele familiilor din cladire, daca eu stau cu un ceh, doi rusi, un neamt si un italian n-o sa ma inteleg cu cei de la numarul 3 unde stau spanioli, irlandezi, bulgari si rusi. Uaaaau, americanul matematician traieste intens povestea, ghidul continua incurajat: in tuneluri se jucau copiii dar erau folosite si de raufacatorii care bagau vatzeascunsea cu politia, o vecina nonagenara i-a povestit domnului Jorge ca atunci cind era mica a auzit ca niste doamne care au falsificat bilete de loterie au fost cautate de potera prin maruntaiele cartierului. Da’ cum a gasit Jorge baci tunelurile? simplu, s-a prabusit cladirea si apoi a descoperit cisterna si o bolta si apoi a vorbit cu cativa batrani care i-au spus de reteaua de sub oras si apoi a angajat niste arheologi care au inceput sa pieptane pamantul si au gasit sticla de gin a marinarului englez si cescuta imigrantei italience si cuptorasul de paine al spanioloaicei si domnu Jorge si-a dat seama ca nu mai simte nicio placere in a fi chimist, la 5 metri sub pamant, in bezna tunelurilor, s-a regasit pe el si si-a ingropat averea, “da’ cati bani a cheltuit?”, milioane de dolari, fara sa fie ajutat nici un banut de stat, ghidul da din cap subliniind gravitatea afirmatiei, americanul matematician geme incet, eu tare.

Castelul huniazilor se duce de rapa, cetatea sucevei e praf, bisericile fortificate abia se tin, sarmisegetuza e pascuta de oile unui viitor proprietar de echipa de fotbal. Dar aia e romania, tara dinozaurului pitic nu a maretului Jorge, alosaurus arheologicus.