skiul si minciunile tatilor

ce a putut sa astepte 38 de ani, poate sa mai astepte o zi, in loc de lectia de snowboarding aleg sa-mi petrec ziua republicii in apa carbonatata din baile saillon, cum ma, tu din brasov si nu stii sa te dai pe skiuri? nu-mi ajunge un cos de miriapozi sa numar pe degetele lor de la picioare de cate ori mi s-a pus aceasta traditionala intrebare, nu prieteni, nu stiu sa ma dau cu placa si stiti de ce? pentru ca nu am avut una si stiti de ce nu am avut parte de una? nu? nu stiti, eeee, atunci luati un loc in fatza semineului, dati-va suba jos, si caciula, scoateti-va cizmele ca uite, deja mi-ati facut baltoaca pe parchet si stati un pic sa va aduc volumul “minciunile tatilor”, enciclopedie de brasoave, tromboane si abureli scoasa de editura feher, feher&unchiesii, care ar trebui sa salasuiasca la loc de cinste in toate bibliotecile cinstite din aceasta tara. si poate chiar pe coffee tableuri, daca va luati editia legata in piele rosie.

ia sa vedem, ia sa vedem, capitolul 28, la minciuni eroice avem fracturarea dubla a mainii stangi a domnului micky feher inregistrata la coborarea pe Lupului, anul 197….pina-n ’77, ca eu nu-mi amintesc sa fi vazut schiurile in casa, deci le-a pus pe foc pina atunci, revenind, deci dubla fractura, mana stanga, dovada vie este cezariana de la incheietura la cot, “nu gasea tija, a taiat si a taiat si a taiat, desi aia cazuse de mult pe jos”, pai din ce era taicutule, din vata, cum de nu s-a auzit cind a cazut?, “din fier era, eu nu mai stiu ca eram mort de durere..” dar asta e o alta poveste eroica din volumul pe care vi-l recomand cu caldura, dar cum ai cazut? “era tarziu, iarna, am intrat intr-un copac, mi-am rupt si mana si piciorul”, hopaaaa, deci si piciorul, dubla fractura mana, picior? fractura simpla, poate chiar fisura, poate doar intindere de ligament, aici nu avem date clare, nici cicatrici, “am venit ciucit pe un singur ski, impingandu-mi piciorul inert, folosind un singur batz, lupii urlau in spate”, uuuuuuuuuuu, zapada, ger, tarziu, anii ’70, nimeni nu stia sa danseze cu lupii, lupii erau romanesti, nu venise inca lotul din franta de lupi de treaba, astia romanesti se stie ca in anii 70 nu erau de gluma, micky abia a ajuns pina-n poiana si de atunci nu a mai schiat, si-a vandut skiurile si nici pe noi, pe mine si pe frate-miu, nu ne-a invatat. ne-a luat un sah prin 82, ca e mai safe, desi eu joc periculos.

iulian a invatat sa se dea la 4 ani, cu doamna uca marinescu, ai tai skiaza? maica-mea nu, taica-miu zice ca nu stie dar cu toate astea a sarit cu schiurile de la trambulina, a luat o tranta zdravana dar a ramas intreg, el. pantalonii, in schimb, i s-au rupt pe dunga, sfaaaaaashhhh, ca erau pliati perfect si intinsi sub salteaua pe care dormea eroul nostru. deci inca o data, omul nu stia sa schieze dar a prins niste doage de butoi-trebuie sa imbunatatim gogosica-si s-a dus hotarat la trambulina unde orice om, copil, viezure cu simt aventuros poate sa intre fara sa fie oprit, cind se intampla actiunea? anii ’60, alte vremuri domne, alta gravitatia, atunci cind sareai de la trambulina si cadeai iti rupeai doar pantalonii, pe dunga, taica-miu saracu a prins vremuri grele, in 10 ani s-a schimbat tot, basca e ungur, stii ca ei sunt mai sensibili.

isabela spune ca in elvetia skiul era obligatoriu in scoala, in timp ce noi faceam tumbe, ne trimiteam in pereti cu o pasa cu mingea medicinala si aruncam bilute la oina, heidi si cu varu jan bagau ski in alpi, da’ acum au scos din programa, e la facultative. fabio zice ca a crescut cu betele-n mana, zburand pe zapada, nadia e din strasbourg, o marocanca supla cu picioare lungi, a invatat acum 2 ani sa skieze dar nu-i place, pregateste-te sa cazi , daca te duci maine la les marecottes ai grija sa nu o iei pe prima partie, cea care da in restaurant, e ingrozitoare, ia-ti instructor. am stomacu strans de emotie si simt cum ma incearca o dermatita de la stres.

frecandu-ma-n spranceana ma gandesc ca in cartea minciunilor tatilor ar trebui sa avem, freudian, un capitol despre minciunile fiicelor: raluca feher este un caz unic in istoria skiului mondial, desi nu a pus in viata ei o placa sub picioare, a reusit sa coboare cu eleganta si fara sa cada, in doar 45 de secunde intreaga partie, succes care a determinat-o sa-si mute atentia catre un nou sport care sa-i puna cu adevarat la incercare abilitatile atletice: jacuzzi floating. sa-i uram succes.

baile saillon, sosesc.