fiti intelegatori, ce mama dracului!!!

in apartamentul de sub mine se sapa, se taie, se cauta pepite de aur cu flexu, cu burghiu, cu barosul, baaaaang-zdraaaang, bubuiala ucide gravitatia, papucii de casa se desprind de pe podea si se ridica 20 de centimetri in aer, o data, de doua ori, de trei ori, adjudecat.

totul a inceput la ora 9 cu un intro de picamar, du-du-du-du, somnul a fost luat de ceafa si tarat jos din pat ca un ilegalist saltat de baietii de la siguranta, e 11.30, osteniti, muncitorii se opresc la o tigara, ma rog, 6 cartuse de tigari, baia mi se impute instantaneu: ce-i cu astia frate de fumeaza toti in buda, ca-n scoala generala?

dau sa ma spal pe maini, nu curge apa, nu curge apa la chiuveta, la toaleta, la cada, apa s-a oprit si ea la o tigara la etajul 3 si nu a mai ajuns la mine, dar am o intalnire cu oameni de afaceri apretati-coafati-gelati, e drept ca-n doua ore, dar daca nu dau astia drumu la apa in doua ore?; panica se instaleaza comod pe canapea, care e planul b?, nu exista unul, nu pot sa ma duc la firma sa ma spal, ca e prea departe, nu am abonament la vreun gym sa le abuzez dusurile, poate sa ma duc sa cumpar un bidon de apa plata, sa ma clatesc in lighean ca’n brasov, ’88 sau pot sa ma parfumez bogat peste plovar, ca o contesa de la curtea lui ludovic al XIII-lea.

nu. mai bine il sun pe administrator, inteleptul scarii, vraciul-popa-doftorul comunitatii, el o sa stie ce-i de facut, “aloooo, domnu costel?”-ati observat ca invariabil contabila e mariana si administratoru costel?, de nu te cheama asa, sansele tale de a urca pe scara de valori a scarii de bloc sunt diminuate vizibil, domnu costel repede un “da” bolovanos in urechea mea, ma tin darza: “domnu costel, darima oamenii astia blocul sub mine si..”, domnu costel-DC sa-i spunem de acum inainte, ma calca autoritar cu cizma numarul 47 pe falca, “pai si tu ai facut la fel, ce mama dracului, cind ai facut apartamentul si la tine a barait”, incerc politicos sa-i explic ca sunt chiriasa, confunda persoana, situatia si mai cu seama imi confunda varsta, introduc lipsa trasului de sireturi dintre noi ca pe un factor decisiv pentru o conversatie respectuoasa, explic farmecul utilizarii pronumelui de politete. omul e perete. ceahlaul prostiei agresive.

mut subiectul de pe piciorul constatarii huruielii pe cel al intrebarii “cind vine apa?”, DC se avanta din nou in lupta, “cind vine apa? cind termina de facut treaba muncitorii vine apa”, pai de ce nu ati anuntat ca o s-o opriti intre orele de si de si atunci as fi facut rezerve, mi-as fi pus deoparte un ibricel, de c.., “da fii intelegatoare si tu, ce mama dracului!!!” urla epuizat de atata lipsa de unitate-comunitate si apoi inchide telefonul, gatuit de nervi si, zice el, de lipsa de timp sa stea de vorba cu o imbecila ca mine.

ma uit la mobil ultragiata, iritata, incurcata. nu-mi era mie mai bine daca ramaneam doar nespalata? in tara asta oricum nimeni nu ar fi observat.

3 comments
  1. angel said:

    Poate ca intr-o zi o sa fii si tu proprietara si vei cauza aceleasi neplaceri.

    • feher said:

      cine poate stii.

  2. c_r_a_c_i_u_n said:

    La mine ritualul se întâmplă în ceruri, şi nu în ţărâne. Şi e cu pauză în afara vichendului.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: