umeri goi versus creiere goale

grecii stau stransi unii-n altii, cocosati peste croisante, ultimele croisante pentru ca restul au fost infulecate de copilasii francescai, mastera de la “sorgente de francesca”, cati sa fie ei?, 4-5 jumatati de om calare pe jumatati de iepuri schiopi alergandu-se prin gradina, pe linga piscina acoperita cu prelata, “nu-i dam drumu nici azi ca uite ce vreme e, n-am mai vazut timp nasol ca asta din 2002”, e frig si socialism in europa. cine sa vrea sa bea bebite fredi la taraba domnului cu ghidonu sub nas plasata strategic la intersectia a trei drumuri? poate stolul asta de biciclisti chinuiti, poate nemtii pogorati apocaliptic din autocarul care-i mana la fiesole? unde?

fiesole, zice wiki, este o firmitura atarnata de fatza de masa a florentei, dar in firmitura asta avem asa: ziduri etrusce, bai si teatru roman, primaria de la 1300, catedrala cu moastele sfantului Romulus, catedrala veche construita la 1028, o poala de alte biserici stravechi, cu oase de sfintisori sau fara, cu picturi si sculpturi renascentiste, castelul di vincigliata, un sac de vile:  medici, le balze, palmieri, schifanoia si cel mai scump prosecco din italia.

8 euro un paharel, se mira teutonul de la dreapta, na klar, caci de la terasa asta se casca florenta la picioare, o floare carnivora care-si clantane dintii, musca-n aer si hap, te-a inghitit, te duci pe esofag, impreuna cu toate madamele iesite la shopping si cu toti mosii care se incalzesc la terase. purtat cu bolul alimentar turistic la vale te opresti in piata di santa croce.

la intrarea in basilica functioneaza doar o casa din doua, coada de 30 de oameni, nemti mohorati, spanioli iritati, americani uimiti, brazilianca vrea sa intre in biserica in maieu?, sacrilegiu nesimtito, acopera-te cum sa te vada doamne doamne despuiata. straniu cum in tablourile renascentiste isus e gol-golut, c-un tifon acoperindu-i partile rusinoase, dar acum nu poti intra in casa domnului fara un sal pe umeri. cred ca biserica s-a inspirat din brand bookul unilever: nuditatea este rea, murdarirea este buna.

enervata, brazilianca nu mai vorbeste cu sotul care pozeaza compulsiv tot ce prinde, mormantul lui galileo, clic, mormantul lui dante, clac, mormantul lui machiavelli, clic-clac, enrico fermi si marconi, neamul lui medici, toti au ramasitele aici, sub bolti pictate de giotto. uite si statuia poeziei care a inspirat statuia libertatii, aia acoperita de cocleala verde in apele new yorkului, dar uite cat de gigantice sunt orgile, copii urla si se alearga, zbang, unui din ei il carpeste pe celalalt, plansete si “shhhhhhhhhht”, reincepe alergarea. trei japoneze fac-fiecare- poze placutelor cu explicatii, cind ajung acasa o sa traduca si o sa stie ce au vazut. trist.

miracolele stau ca scaietii, prinse de calcaiele fiecarui sfintisor: asta a despicat apele, asta le-a reunit, asta a inventat fuziunea la rece, asta a incalzit-o, nimeni nu a reusit totusi sa salveze basilica in timpul inundatiilor din ’65 cind arno a crescut cu 5 metri si a umplut orasul cu noroi, caci din el venim si in el ne intoarcem. frescele au fost distruse, structura de rezistenta slabita, si acum, dupa 60 de ani, continua lucrarile de restaurare si schele sprijina altarul. sub ele intra degajat un grup de romani care-si sug dintii si vorbesc tare: iote tu, haidi ba, mi-e foame, stai asa ca ma maninca o buca.

oare de ce-o fi gresit sa intri cu umerii goi in biserica, dar te primesc cu creiere goale?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: