sa moara ei ca sa traim noi

maica-mea, ipocrit bisericoasa, zice ca nu trebuie sa te bucuri cind moare un om. hmmm.

imi amintesc perfect luminitele bradului, rosii-verzi-albastre, colorand electric fetzele vecinilor inarmati cu toporase de batut snitele si facalete, garda blocului care apara locatarii de teroristii arabi trimisi de cizmar sa ne ucida, stransa toata la noi in sufragerie. cu ochii-n televizor, revolutionarii de scara urmareau procesul sotilor ceausescu, nadusind, urland, ciocnind tuici, dandu-le pe gat fericiti, “pooorculeee, ai murit poooorcule!!!” striga unul din ei, cred ca domnul marcu. sau era gavriliu? se mai bea o tuica, se mai multumea proniei, maica-mea chiuia, oamenii se imbratisau, cu ochii-n pixelii aranjati mortal pe fatza incremenita a dictatorului si sinistrei sale sotii.

aveam 16 ani si, pentru 2-3 ore, cadoul de craciun perfect a fost asasinarea televizata a celor doi. maica-mea a fost pentru prima si poate singura data in viata de acord cu mine.

14-15 ani mai tarziu, televizorul a tarat in camera, ca o pisica mare si tarcata, o stire ca un fazan gras care mi-a umplut din nou sufletul de bucurie: actiunea se petrecea in judetul zalau sau timisoara, undeva unde palinca si slibovita se beau de la 5 dimineata, in cafa. se crapa de ziua, nuntasii pleaca trotilati in dacie, zdraaaaaaang, drumul se frange intr-o alta masina venita de pe contrasens unde, desigur, erau alti betivi. nuntasii sunt raniti, din masina doi se tarasc afara 5 ciomagari care le rup spinarile nuntasilor, pumni, rangi, picioare, va-n gura care ne-ati stricat masina, r-ati ai dracu si da-i si bate-i si rupe coastele fisurate din accident, desavarseste cum ar veni, voia sortii. mardeiasii se suie in masina lor, iau curba si se ciocnesc plastic si definitiv cu un tir care le stinge lumina. frumos.

cineva se uita din cand in cand la google maps, zumeaza pe zalau si face dreptate.

nu stiu cine e nae nicolae, cum nu stiam nici cine sunt pumnacii din ardeal, insa stirea mortii lui m-a bucurat necrestineste. m-am gandit de cate ori s-a strecurat, a taiat, s-a bagat, a accelerat, s-a incrucisat, nu a acordat. puteam sa fiu eu intr-o masina venind din dreapta, nu trenul, si m-as fi facut eu zob, ca n-am blindata sa ma protejeze. de cate ori n-a asteptat regele imobiliarelor la bariera, de cate ori a zburat peste ea, privind doar inainte, gandindu-se la milioanele pierdute cu fiecare secunda de stat in coada?

uneori mamicuto e bine sa te bucuri cind mor oameni. poate asa mai ajungem sa traim si noi.

3 comments
  1. VASILIU MIRCEA PAUL said:

    DA ! DA ! DA ! (Like de trei ori).

  2. DanS said:

    Sunteti niste cretinomani dezumanizati. Atat!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: