gulasul, frigul si intelectualii
ocluzie rutiera. masinile parcate pe-o parte si pe alta a soselei inguste si-un militian vigilent au inchis traficul, corturi pe dreapta, pe sub brazi, vanuri trase la marginea paraului, fum de la gratare. scena festivalului de jazz de la garana e privita de sus de mortii satului, cruci si-o biserica atarna in panta, ca un card de turisti indecisi: sa coboare sau nu la un gulas?
frig si izmeneala de vama veche. avem turbane, ii si salvari care spun lumii despre tine ca esti un nonconformist, avem golden retrieverul cu basma rosie la gat, avem rastamanul invelit in carpe, avem barbutze si cercei in nas si fauna clasica de festival. pentru ca sunt 10 grade, la garana avem insa ceva in plus: izoprenul. daca vrei sa fii de-al casei, trebuie sa strangi la subrat sulul de cauciuc verde sau albastru, sa te plimbi cu el ca ghida cu umbrela stransa, insfacata de maner ca un pistol cu rachete de semnalizare, izoprenul iti confera un aer de superioritate, vezi bine nu esti un paltonar de pensiune ci un nativ, care doarme, respira si se hraneste cu jazz. when the world zigs, zag. garana s-a nascut cu tine, tu esti garana.
nelu e sponsor si sta la masa sponsorilor, el, familia lui si un pet imens de palinca, “viniti bai aici”, venim, ce dracu sa facem, ne-nghesuim ca o colonie de pinguini imperiali, unii-n altii, pe scena niste lituanieni (cred) se-ncalzesc lovind frenetic instrumentele. in ciuda halimaiului doi nenici dorm lemn pe bustenii din fatza scenei. dorm sau poate au decedat cu zambetu pe buze visand la o plapumioara, ca fetita cu chibriturile.
parul lui florian lungu s-a ridicat-cobra nervoasa in crestetul capului- florian nu stie de iminentul atac si spune senin, balbait si fara pic de umor bancuri. e pauza si norodul s-a inghesuit la tarabele cu crapau. alergam intre tejghele cu paprika, carnati, gogosi si langos, carne perpelita, carne rumenita, carne frigaruita, muraturi si uite pita unsa cu untura si boia si ceapa rosie, vin fiert in pahare inmuiate de caldura care ti se preling dalinian printre degete, ceasuri topite atarnand de crengi. o muiere muntoasa, corp de kraken si cap de husar nebarbierit, incununat cu coronita de dantela, invarte cu dexteritate polonicul si pune sanatos gulas in farfurii de plastic alb. ies aburi din pahare, aburi din mancare, aburi din guri si din nari. abureala.
la dreapta, un actor ratat de bucuresti cocleste libidinos o fetiscana de banat care se hlizeste incurcat-gadilata de limbile primite in ureche, stanga, un ziarist-activist de vama veche, a ascuns furoul negru de plaja sub pantaloni si suba si scruteaza demn adunarea, in fatza un cantaret vestit strange maini, pupa obrazuri, linge tuici. piar-piar-piar.
reincepe muzica, poporul nu se clinteste de la potol. polonezii sunt mai buni dar tot nu reusesc sa trezeasca bustenii adormiti in iarba. frigu musca, tataie cu microbuzu a sosit, haide fratioare mai repede, sa plecam, ca se face 12 noaptea si imi creste turban in cap, raste in par si-un cort la marginea valcelei. si poate chiar o sa incep sa rad la glumele domnului lungu.
raluca, raluca, raluca