slowmotion si muzica dramatica, imagini decolorat-pastelate, “parinte, dumneavoastra aveti copii?” il intreaba reporterita indurerata pe popa de la biserica unde a fost depus trupul baietelului sfasiat de caini, din televizor curg lacrimi pe parchet, sunt ale lui oprescu dupa ce si-a scos din piept si-a taiat in fatza presei, ceapa sentimentelor sale curate pentru locuitorii bucurestiului pe care ii iubeste mai ceva decat pe cei trei nepoti. chipul amaliei enache e impietrit, suferinta demna de reporter protv care stie si iti spune ca asa nu mai merge, muzica dramatica iti comanda: “plangi”. ma intreb daca aia de la bbc s-au gandit vreodata ca intr-un jurnal de stiri de televiziune, e normal sa asezi faptele pe un platouas de imnuri funerare, banuiesc ca nu, dar ei n-au avut norocul sa il aiba la carma pe nea sarbu, unchiesul infoteinmentului.
presa e manioasa, pe fiecare canal de stiri, maidanezi prietenosi, fluturandu-si cozile sunt filmati in slowmotion si prezentati ca dusmanul numarul unu al democratiei. linsajul mediatic e intregit de fotografia lui ionutz, asezata de-a pururi in coltul dreapta-jos al ecranului, sa vezi ce viata au curmat fiarele, un ingeras iesit la joaca in parc, impreuna cu fratele lui si bunica. sau… stai ca nu in parc s-a intamplat, linga parc, de fapt pe un teren privat, cum au ajuns copiii acolo si unde era bunica?
jurnalista blonda care bate cu pumnu in gardul metalic nu sufla o vorba despre asta. fac un tur de hotnews si adun informatiile. deci ionut si fratele lui au intrat pe terenul privat, inconjurat cu gard al sc. tei srl. terenul era pazit de un nene care nu era acolo cind au intrat copiii. paznicul a fost amendat ca nu avea atestat de paznic, firma cu terenul a fost amendata ca nu avea un plan de paza a proprietatii. ontanu baga o miuta cu tzestele sefilor de directii demisi. se striga sa fie adunati cainii de pe strazi dar, in cazul acesta, cainii nu erau pe strada ci intr-o curte.
niciuna din televiziuni nu sufla o vorba nici despre existenta legislatie romana care prevede ca responsabilitatea este a celui care intra pe teritoriul privat. parca vad cum imi iau flegme de la opinia publica sfasiata de durere, dar doamnelor si domnilor, ati vazut si voi in filme, cind sari parleazu in curtea unuia, te astepti sa vina ranjind catre tine dobermanu sau rotweileru sau pitbulu, e drept nu maidanezu cu cercel de la ong. normal ca unui copil de 4 ani nu-i trece prin cap ca ar putea fi in pericol de moarte. dar d-aia bunicile sunt trimise cu ala micu in parc, d-aia iti iei bona filipineza si bodiguard ucrainian. e drept si ca, atunci cind strangi linga ghereta ta de paznic o sleahta de caini nervosi, ai face bine sa nu pleci la spritz in miezul zilei si, la fel de bine ai face sa anunti seficul ca ai o spartura in gard prin care poate sa strecoara un copil de 4 ani, fugit de langa bunica.
bunica in doliu plange la televizor si spune ca toata lumea o asigura ca nu este vina ei. oooooo, dar cat de tare o minte toata lumea. ar trebui sa taca strivita de o grinda de 260 de kile de vinovatie, pentru ca, daca ea ar fi fost atenta copiii nu ar fi ajuns pe strada tuzla, in curtea depozitului lui sc tei srl.
hingherii alearga cu pusti cu tranchilizante pe strazi, presa face spume, crin antonescu e, in sfarsit, de acord cu basescu, oprescu o pune de referendum, clasa politica e-n fierbere, soboare de preoti si legiuni de casnice ridica rugi la ceruri. vacanta s-a terminat, e vremea marsurilor: impotriva lui arsinel si al rinichiului sau cel nou, impotriva maidanezilor si a exploatarii de la rosia montana. haideti la mars. mars de aici.
feher 