cum sa-ti curga iar sangele in vine.

mi-am luat “zapezile de pe kilimanjaro si alte povestiri” in engleza pentru ca mi-e frica de traducatorii romani si pentru coperta pictata, ochi albastri peste o savana rosie din care creste egal, un soare si un vulcan, ca-ntr-un basm japonez prafuit. sunt povestiri cu barbati batrani, barbati raniti, barbati mancati de regrete, barbati care au luat prea mult si au dat prea putin, barbati care au vanat, au ucis, au baut, au fortat, au furat, si-au furat-o.
barbati ca orice femeie.
hemingway scrie scurt si apasat. pumni in plex, care-ti vira rasuflarea in genunchi.

in publicitate-atunci cand faci un spot care ar trebui sa imite viata-anunti in engleza, in capul scenariului reclamei, atentionand bolduit cititorul: slices of life. bucatele de viata cu o mama blonda-fara radacini negre, halat de casa si cearcane-pe tocuri, in sufragerie, destinzandu-se voioasa, alaturi de cei doi copii ascultatori, tatal-fara ceafa si burta si trening-care scoate dibaci puiul din cuptor, familia la masa, cu totii imbracati de biserica, surazand cretin in jurul platoului cu felii unse cu pate.

bucati de viata falsa, mai artificiala decat tzatzele danielei gyorfi, mai neadevarate decat rana din gusa lui adrian nastase. viata despre care harry din “zapezile de pe kilimanjaro” nu ar fi scris o vorba si nu ar fi regretat ca moare fara sa o fi facut. viata-moarta despre care hemingway nu ar fi putut sa incropeasca vreodata vreun cuvant pentru ca el credea ca :”there is nothing to writing. all you do is sit down at typewriter and bleed”.

sa sangerez zici mai ernest? de unde atata sange cand functionez pe ulei de motor. am fost jurnalist si am visat sa fiu scriitoare si uite-ma in miezul vietii, ingropata in rumegusul fasonarii noii limbi de lemn, cea a marketingului care iti spune ca nu poti folosi “basca” si “strasnic” pentru ca lumea nu le cunoaste, ca nu poti spune “curiozitate” si “precursor” pentru ca au “cur” in ele si sunt vulgare, care te intreaba care sunt nidurile si benefiturile si canceleaza, focuseaza si inhanseaza.  cum sa mai sangerezi ernest cand nu mai ai in tine atata sange nici cat sa-ti arati rusinea in obraji? sau poate nu mai ai rusine.

“zapezile din kilimanjaro” este o nuvela scurta si densa despre regrete, pe care orice om care s-a tradat pe sine ar trebui sa o citeasca. iar cetatenii care scriu “slices of life” in publicitate ar trebui sa o faca de 12 ori. pentru ca stiu ca se concentreaza greu fiind “divertati” de munca lor pretioasa.

9 comments
  1. VASILIU MIRCEA PAUL said:

    Despre Kilimanjaro Hemingway știe să tragă pumni în plex. Foarte frumos ! Dar despre Spania războiului civil ? Eee, acolo se schimbă calimera, acolo „boxăm” după simpatii. Că sentimentele alea acoperă niște crime monstruoase scoțînd în relief altele, funcție de tabăra unde se petrec, nu contează – EU, marele Hemingway, am decis ce e bine și ce e rău. Prin contrast Orwell și-a călcat în picioare simpatiile alegînd să spună adevărul (nici el chiar complet).

    Un singur exemplu: JUPUIREA DE VIU a lui Andres Nin de către o echipă sovietică (NKVD). În calitate de fost troțkist Nin ar fi trebuit să mărturisească niscai crime imaginare. Hemingway a tăcut mîlc. Mai sînt destule dar cred că ajunge.

    • furnik razvan said:

      dicit

  2. furnik razvan said:

    bene dixit, adica 🙂

  3. btw, esti scriitoare. cu un stream of consciousness bun mai degraba pt rafting, dar scriitoare.

  4. porcin said:

    ti-e frica de traducatorii romani si solutia ta e sa cumperi in engleza apoi ii alergi pe baietii din publicitate incapabili sa-si gaseasca replici in romana cu un harpon ruginit. seems legit.

    • feher said:

      draga porcin,
      oamenii de marketing si publicitate nu sunt traducatori. ei sunt niste abuzatori de limba romana pe care o violeaza cu termeni englezi. traducatorii nu violeaza limba romana ci pur si simplu nu o cunosc. asa ca traduc stramb si tamp povesti fabuloase din limba engleza. una-i una, alta-i alta

      • porcin said:

        hai da-le traducatorilor o sansa inainte sa cumperi o carte in engleza. cauta un traducator in care sa ai incredere. ce-ti ziceam mai sus, poate prea vag pentru un personaj grabit ca tine, e ca e suficient sa interactionezi mai mult in romana ca sa iti gasesti cuvintele, chiar si in medii propagandiste ca alea doua exemple de mai sus unde dresajul storceste valorile lingvistice pentru ca normativ le dicteaza exemplele din cartile scrise si traduse cu membrele posterioare. nu compara traducatorul de literatura cu ala de “cum sa fii cel mai creativ manager din banca a doua de la geam”. una-i una, alta-i alta, vorba licentiatului.

  5. sunt si exceptii. la noi Catinca Ralea l-a facut pe Lawerence Durrell sa sune mai bine decat el insusi. Rusii mie imi suna mult mai bine in romaneste…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: