dovada existentei lui mos craciun

e 5 si 15 dimineata. bezna, 9 grade, soferul gypsyului isi strange falcile in fular si ii da bice. masina zangane, calcand ca proasta prin gropile imense in care daca sari, ajungi direct in islanda, pe partea ailalta a pamantului. copiii familiei lui abhishek tremura pe banchete, sub paturicile inflorate, subtiri ca democratia bucuresteana. aryan declara ca ii este atat de frig incat doreste sa se sinucida. este fiul serifului lui EA Sports din india, are 8 ani si, in afara de frig, uraste sa vorbeasca hindi. bate campii in engleza in bezna rarita ca turul pantalonilor lui bunica-miu, de farurile gypsyurilor care aduc turisti de la poarta, unde au fost sa se inregistreze pentru vizita. gypsyurile sunt niste masinute produse de maruti, special pentru safariurile de tigri. complet descoperite, cu banchetele aranjate in trepte, astfel incat cei din spate sa vada de capetele celor din fatza, ca la meci. cumva vehiculele par total nesigure, daca vrea un tigru sa muste din cornetu cu turisti, nu ar avea nicio problema. o singura data a fost inregistrat un atac, mult spus. de fapt, un tigru urmarea o caprioara, masinile alergau in paralel cu traiectoria vanatorii, gazela a sarit brusc printre gypsyurile din coloana, tigrul a bagat unghi drept, s-a catarat pe capota, soferul s-a predat, mainile sus, urina in nadragi si, in saltul sau dupa caprita, tigrul i-a insfacat cu ghearele, o bucata din brat, piele, carne, lasandu-i totusi oasele intacte, dovada martiriului de a lucra in turism intr-un parc national.

tigresa cu 4 puidin 2012 au fost interzise safariurile cu elefanti, alea care te lasau sa o iei prin jungla si sa te sui pe tigrul atipit in iarba, s-a zis cu pozele de national geographic, roaga-te sa treaca tigru strada, sa nu il apuce lehamitea de atatea tipete si motoare ambalate si sa stea la el in copacel, departe de lumea dezlantuita. tot din 2012, a fost redus numarul de turisti acceptati in parc cu 50%. pe hartie. la poarta, soferul cu fatza de saddam si apucaturi de colonel de securitate, al unui gypsy de designer, care arata ca un bob pe roti, pune in mana portarului niste rupee mototolite si baga in parc 6 mumii, doua decorate cu caciulite de mos craciun, alte doua impodobite cu 8 kile de aur si alte doua, adormite sau moarte a doua oara, pe scaunele din spate. pe scaunul din fatza urca “grase”, ghidul care pare sa aiba ca tehnica de atragere a tigrilor, flendurirea propriilor carni puhave. nu prea vorbeste engleza asa ca ne traduce apu, unchiuletul trimis de familia abhishekului sa aiba grija de cei 3 copii, infrigurati si nelinistiti de expeditia care incepe.

intram in parc pe langa doi melci de tabla-cos de gunoi si grase porneste sa ne ghideze aratandu-ne-pentru ca desigur nu aveam cum sa-l vedem acolo, in mijlocul drumului-un elefant care defecheaza tacticos o punga billa de balega.intram pe teritoriul tigresei cu 4 pui, grase ne arata urmele animalului, clare, pe nisip. comenzile ies scurte, soferu cu maselele in fular accelereaza sarbatic, mi-e atat de frig incat simt ca devin frig si ca daca ating apa din sticla, o sa inghete. ne oprim in dreptul unui copac unde maimutele agitate tipa isteric. “dau alarma ca e tigru in preajma” zice grase. asteptam juma de ora, se strang alte 4 gypsyuri si stam, stam, aryan declara ca isus si vishnu sunt amandoi mituri si nici mos craciun nu exista. unul din copii adoarme si sforaie incet, “tigrul” striga emotionat apu, nerealizand ca e fi-su care maraie in somn. schimbam locatia caci, de data asta “caprioarele spun tigru, tigru, auziti auuu, auuu, asta anunta ca e tigrul in zona”.

un marait grozav din tufe, grase urla sa dam cu spatele, din tufe iese tigroaica, incet, calculat, trece poteca si se pierde in clicurile isterice ale aparatelor, copiii rag scosi din minti. gata, au bifat, acum vor sa vada un leu, de ce ar mai vrea sa vada inca un tigru, de ce ne mai chinuim pe potecute, sa ciulim urechea la maimuta, la caprita?

grase e in delir-mos craciun exista, se asigura ca suntem multumiti ca am vazut tigrul. bineinteles brother, fii sigur.

pameera, alfa tigermainile ghidului din fatza se ridica disperate, degete raschirate, stop-cinci-bate cuba. ne apropiem incet, tragem langa celelalte jeepuri ale caror ocupanti se desfata de minute in sir cu pameera. cel mai mare tigru din intreg bandhavgarh zace pe-o parte, “rare sighting” sopteste suierat-infiorat grase, “very rare sighting”. tigrul zace langa poteca, ochi deschisi, clipind lenes, burta colosala, acum doua zile a omorat o vaca de 200 de kile si hap, a inghitit-o. se invarte pe spate, casca si se intinde ca un parlamentar dupa o sedinta de buget, in timp ce aparetele foto pocnesc si grase isi descarca legaturica plina de povesti despre pameera: l-a omorat acum 3 ani pe tac-su, b2, asa il chema pe tac-su si apoi a devenit el alpha male dar nu o sa mai dureze mult pentru ca deja un alt tigru trage aproape si face incursiuni in teritoriu. la 15 ani se cam termina dominatia unui tigru si alt alpha isi face loc. 3 ani de glorie, atat au tigrii, poate chiar mai putin daca au ghinionul sa intalneasca sateni nevrotici care au pierdut o vaca.

ramanem 15 minute cu ochii-n blana trantita in iarba. putere odihnindu-se. maretie somnolenta. mai sunt doar 65 in toata rezervatia. din care am vazut doi. grase are dreptate, mos craciun exista.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: