alcoolul este viata si viata e alcool

desi n-ai zice, nandan sustine ca india este tara cu cel mai mare numar de accidente rutiere datorate intoxicatiilor cu alcool. vazandu-i pe d87 si pe prateek incalecandu-si motoarele si zgariind cu cheile pe linga contact, ca un virgin in cautarea usitei pasaruicii, horcaind cu 12 beri infipte in piepturile de arama, parca incep sa-i dau crezare.

de cand a inceput povestea cu spritzul? nalin zice ca acum 20 de ani, indienii nu bagau alcool. nici macar bere. intr-o tara in care ocupatia principala este cum sa ajungi la varanasi si sa nimeresti deschis la ghiseu “nirvana”, in care nu ai bani nici sa-ti cumperi o balega de pus pe casa, in ciuda prezentei colonizatorilor de tip machitor: olandezi, portughezi, francezi si, mai cu seama englezi, in ciuda vecinatatii si bunelor relatii cu ai mai aprigi betivani ai lumii:rusii, indienii nu au alunecat pe panta spritzului si au ramas fideli imbatarii cu apa rece.

accidentu 1in ultimii douaj de ani insa lucrurile s-au schimbat. iar in ultimii 2 ani, consumul de alcool a explodat. sa luam cazul hauz khas. un lipscani in mizerie, o strada lunga de 70-80 de metri, presarata pe-o parte si pe alta cu cladiri cu 4-5-6 etaje, terase, toate duduind de lume pina pe la 3 dimineata. carciumi cubaneze, spaniole, restaurante frantuzesti si indiene, italienesti si americane, un maldar de bucatarii, care mai de care mai tzitzirite, tzipatoare, trimitandu-si mirosurile si muzica pe geamuri. promoteri cu fetele acoperite de masti argintii te invita la happy hour for ladies desi toti chelnerii li se adreseaza femeilor cu “sir”. un pahar de vin e de la 7 dolari in sus, o bere kingfisher mica e 4 parai. si atunci, ce faci, ca n-ai bani sa te pui in cap? cum sa te matracoxezi? berea-spune nandan, este pentru pustani. aia se pot face praf din alcool de 4 grade. pentru barbati vigurosi se recomanda ingerarea rapida a 180 de uischi indian, ieftin, la numai 5 dolari. il dai peste cap si-ti impingi constienta pe scari, te uiti dupa ea cum cade si cade si cade, 7 etaje, si cum esti lasat liber si balanganitor, ca un puf de papadie in vant. terasele sunt pline de indieni beti, care canta in coruri de lupi, uuuuuuu-pe sexi saxobit al alexandrei stan. cand esti atat de beat, nu mai vezi cat de urat e locul, cum se alearga pe pamant cablurile negre si groase, nu dai doi bani pe finisajele de bloc de nefamilisti din bartolomeu. nu vezi cum e crapat cimentu si cat de prost sunt prinse rosturile, esti fericit ca esti in hauz khas, buricul distractiei si al designului din delhi. strainii nu inteleg de unde vine faima asta. au citit in ghiduri despre hauz khas, asta e locul cel mai strasnic de cinat in delhi, asta e locul de shopping cel mai spalat. pasind circumspect, la proba de slalom, printre rahati de caini intinsi pe aleiutele murdare, turistii ajung la barul cutare, unde un cocktail costa cat o camera de hotel. nu esti convins sa-ti lasi juma din banii de vacanta aici? e ok, avem bauturica mai ieftina, la preturi de oslo, putin mai incolo.

educatienalin e multumit. stand pe un scaun, in bezna solitara a hauz khasului de acum 2 ani, a avut o viziune: se facea ca in foarte scurt timp, locul asta va deveni faimos. a pus bani cu un prieten si a cumparat teren, pe care a construit o casa cu 4 etaje si o cafenea la parter. de la ferestre vezi lacul dintre mormintele sultanilor, ingropati aici prin secolul XIII. cele 4 apartamente sunt inchiriate fiecare cu cate 40-70 de euro pe noapte. e mereu plin si banii s-au strans in maldare imense, tintuindu-l si mai tare pe nalin, legandu-l fedeles de stalpul biznisului sau infloritor si de new delhi. trebuie sa uite de excursia in spania si de cea in italia. nu poate sa plece chiar acum. si el care credea ca, facand avere, totul o sa fie mai usor. nici vorba, cand calci pe galbiori, piciorul iti aluneca altfel in nisipurile miscatoare. in timp ce-toata ziua buna ziua-nalin se ocupa cu turistii, sotia sa se-nfunda-n canapea, mancand semintele resentimentelor si inconjurandu-se cu cojile reprosurilor. nalin nu vede. e fericit ca are turisti si face cinste cu bere. dupa prima, e deja pilit si propune sa trecem la rom. nu nalin, e prea scump. “nu, nu, nici vorba. ma fac pe mine 20 de para?”

restaurant spaniol hauz khasafara, o haita de 7-8 lupi tineri urla un cantec de dragoste. printre picioarele lor trec copiii in curul gol, aia pe care turistul german nu ii vede, pentru ca nu se abate la stanga sau la dreapta si nu iese  de pe strada principala. maimutele storc sticlele goale de alcool si scuteristi pleaca, inodand opturi pe sosea. la cat de incet se merge, nu vad cum dracu a ajuns india tara cu cel mai mare numar de accidente rutiere cauzate de alcool.

ps. imi amintesc povestea despre koluc: omul se face praf, dar totusi isi ia oltcitul si pleaca, conducand precaut spre casa. atat de precaut incat il opreste politia, il legitimeaza si ii ia carnetu pentru alcool. cum si-au dat seama? koluc mergea cu 15 la ora, pe stefan cel mare. melcul nu este deci camuflajul cel mai bun pentru bucuresti. dar pentru delhi e numai bun.

1 comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: