lobotomizare prin masaj. prostia e binecuvantare

azi am ezitat in privinta subiectului blogului. de fapt nu in privinta subiectului care este  “teapa”. ci in privinta povestioarei care merge la brat cu subiectul. sa fie despre anuntul “se inteapa rotile. nu va riscati!” vazut pe o poarta in brasov? sau despre masajul ayurvedic, ala adevarat, istorioara de folos atunci cand o sa va traga de maneca iubita adolescenta, “papi, papi, vreau la masaj d-asta care incepe cu a”, ca sa nu dati banu pe replici chinezesti?

varianta doi, ca sa termin dracului cu postarile din india.

masajul ayurvedic vine din kerala si, daca nu il faci ca turistul rus, la hotel, el iti este “operat” pe corp, intr-o clinica, de catre asistentele si asistentii unui doctor. doctoru iti da ceai, vorbeste cu tine despre starea vremii si valul de violuri din delhi, este doctor in small talk. si apoi, cum spuneam, te da pe mana unei domnite, care te baga in camera incalzita la 40 de grade, te dezbraca la pasarea goala si-ti da un chilot de tifonel si, desi esti goala, c-un tifon nevolnic acoperindu-ti rusinea, dinsa se apuca si, pret de 45 de minute, iti picura ulei fierbinte pe frunte, in mijloc, la liziera parului. uleiul curge continuu, gros si cald, creierul se pune picior peste picior si ordona o pina colada, nu te mai bate la cap cu niciun gand stupid. daca ti-ar duce cineva capul la urechea lui, ai fi un soi de scoica, in care ar auzi marea. mainile cu degete fine ale domnisoarei din kerala, aduna pielea falcilor care s-au desprins extatic, sunt sigura ca arat ca un saint bernard latit in fata cabanei, la soare. in timp ce cu mana stanga tine ulciorul din care toarna ulei, cu mana dreapta maseaza fatza, pielea ta+degetele ei=love. miroase amarui, a nucsoara combinata cu ceai verde, e cald si tifonelul de la pasare s-a imbibat de uleiul care curge prin par si pe spate, se strange intr-o baltoaca pe scaunel. hopa sus, ne mutam la masa de masaj.

ornament de templue din plastic, o tava dreptunghiulara cu o adancime de cam 7 centimetri. in camera mai apare o fata care pune intr-o oala mare, de 5 kile, ulei ayurvedic la incalzit. prima asistenta imi povesteste ca mai are doi ani si se marita cu baiatul pe care il iubeste, pentru ca ai ei, departe, in kerala, se chinuie sa stranga bani pentru zestre. “si daca va despartiti pana atunci?”-intreb cu ochii inchisi, latita si jumulita, ca o rata la tava. fata stie cum arata viitorul, e un jules vernes al relatiilor si nu poate fi clintita din viziunile ei: “normal ca o sa fim impreuna”. totul e stabilit cu mult timp inainte ca ea sa se nasca, parintii ei au strans banii, 15.000 de rupee, ca sa o trimita la scoala de masaj ayurvedic, asa a ajuns la jaipur, aici l-a intalnit pe el si, desi e din alta casta, toata lumea e de acord cu mariajul, deci ce rost are sa ne intrebam daca vor mai fi impreuna peste doi ani? toate obstacolele posibile au fost trecute, e mana lui vishnu, e mana lui shiva sau poate chiar a lui krishna. uleiul s-a incins.

fetele inmoaie doua prosoape in uleiul cald si le storc maiastru, pornind de la talpa pina la cap, intr-un sincron perfect, lichidul curge pe dreapta si pe stanga si trezeste stomacul, care vibreaza, se-nfiorara plamanii si inima bate altfel, apoi o noua tura de lava pe versantii trupului, se scurge in masa-tavita, cinci litri de ulei care sunt apoi colectati si revarsati din nou peste corp. “intoarce-te pe burta!” vine comanda simpla.

sa le folosimsunt bambi insa, abia m-am nascut si nu pot sa ma tin pe coate, alunec in tavita cu ulei si fetele trebuie sa ma ia, cu chilotul meu zdrelit care arata ca un servetel cu care ai tras zeama de pe un snitel scufundat prea tare in grasime. ma intorc miloase in bala calda si alunecoasa, plutesc in ulei si uleiul imi curge pe spate, din nou, la doua maini. pielea se ridica, vibreaza, ca o toba africana in care cineva bate cu palme invizibile, 50 de minute fetele canta la mine si eu stau in cratita mea, lobotomizata.

pe masa de masaj ayurvedic, toti oamenii sunt prosti. si fericiti. si totusi, ce legatura are asta cu teapa? raspunsul e simplu: daca iesiti de la masaj ayurvedic si nu va simtiti la fel de proasta ca elena basescu si la fel de relaxat ca iliescu, inseamna ca n-ati fost la un ayurvedic adevarat.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: