Vrem o țară ca afară

România dimineții de 14 iulie 2016.
56 de tineri au luat 10 la Bac. Unii din ei au ales să rămână în țară, anunță triumfător crainica. Alți câțiva copii din Târgu Frumos, sărmani dar cu note mari, și-au făcut bagajele și au fost trimiși de Primărie la mare. Mama unuia dintre băieții care au prins loc la Eforie, nu are dinți nici pentru o chiflă. Zâmbește găurit spre băiatul ei care, întrebat fiind cum crede că e marea, spune că: cea mai frumoasă de pe pământ.
Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu declară într-o conferință de presă că nu am învățat nimic din Colectiv și că spitalul de arși va fi, probabil, închis. Pe burtieră scrie: Pacient cu larve la Spitalul de Arși.
Dacă se întâmplă o tragedie, chiar și 5 victime sunt prea mult, așa că trebuie să trimitem bolnavii în străinătate. Așa spune ministrul.

Perfect.
Totul începe să se întâmple afară. Învățăm, ne tratăm, mergem în vacanțe, ne cumpărăm haine, mobilă, cărți și medicamente de afară.
Ne uităm afară pe geamul pușcăriei noastre și apoi, lipsiți de curajul de a încerca o evadare, ne întoarcem resemnați la pătuțul nostru și ne spunem că măcar aici e bună tocănița și ne cunoaștem gardienii, sunt băieți de treabă și ne lasă să fumăm înăuntru.
Din când în când, ieșim în curtea pușcăriei și urlăm: Vrem o țară ca afară.
Dar după ce ne măresc porția de supă, ne liniștim și ne gândim că totuși e o idee proastă să vrei o țară ca afară. Afară nu poți să ieși din pârnaie scriind cărți pe bandă.
Acum văd că 16 pușcării protestează. Niște cetățeni în tricouri ale echipei Spaniei sunt cățărați cu torțe pe un acoperiș. Nu au condiții cum sunt afară.
O soluție, desigur, ar fi cea de privatizare a penitenciarelor, așa cum s-a întâmplat în Marea Britanie. Să ia BGS  și Scorseze sau cum îi cheamă pe ceilalți cu paza, să ia ei închisorile, să le trateze ca pe unități de profit. Să plătim direct vreun securist descurcăreț, să nu mai ne prefacem că statul nostru funcționează.
Educația e praf.
Sănătatea e praf.
Infrastructura e praf.
Industria e praf.
Agricultura e praf.
Pușcăriile sunt praf.

Ce mă mir că trebuie să șterg mobila la fiecare 6 ore? Praful e depus în straturi groase, pot să scriu pe el cu degetul: spală-mă!!!!
Dar totuși, există și o luminiță. Avem cea mai frumoasă mare de pe pământ.

PS. Oare nu se pot plăti taxele direct afară? Eu aș dori să contribui la sectorul sănătate în Austria, dacă tot știu că acolo mă voi trata dacă, Doamne feri, se întâmplă ceva.