Socialismul securiștilor tineri
E tânăr, a stat în Anglia ani buni, face graffitiuri și bunicul lui a fost șeful Securității dintr-un oraș mare. Și taică-su, tot la Securitate. Dar el e artist.
Mâine are vernisaj. Spune că face artă de dragul artei, că nu muncește pentru bani.
-De ce?
-Cum adică de ce?
-De ce nu muncești pentru bani?
Pentru că am avut noroc, surâde dar ochii îi rămân serioși ca ai unui motan care evaluează mișcările unui porumbel bolnav.
Norocosul declară că nu se pricepe la politică și nu îi pasă defel de tot talmeș-balmeșul ăsta cu oug-urile pe care oricum nu l-a înțeles. Dezinteresul pentru politică vine la family bucket cu soliditatea financiară și meseriile tatălui și bunicului. Chestiile ăstea, revoluțiile, sunt trecătoare. Banu și puterea se transmit din generație în generație.
După 4 ore îmbobocește în el o nevoie albă și ascuțită de a-și da cu părerea. Se demonstrează că se pricepe totuși la politică, a votat pentru Brexit, a votat și în România, nu zice pentru cine dar spune așa: Uniunea Europeană ne vrea sclavi, societate consumeristă, nu vrea să ne lase să ne ridicăm, ne subjugă economic. Și pentru asta vinovați sunt liberalii, ei vor piață de desfacere și atât. Singurele momente în care țării ăsteia i-a fost bine au fost atunci când la putere erau socialiștii.
-Adică Tăriceanu în 2005, nu? El a mărit pensiile.
Privirea de motan se închide peste mine, precaută.
-Nu. Adică socialiștii, partidul social democrat.
La televizor, un socialist democrat certat cu stomatologul, condamnat în dosarul referendumului din 2012 și cu un dosar de abuz în serviciu pe rol a fost dat în fapt pentru averea pe care o deține în Brazilia, acest Teleorman al Americii de Sud. Se fac pepeni în Brazilia, nu așa zemoși ca în Teleorman și se fac și carnavaluri unde un alt social democrat sub care România a dus-o bine, se ducea mascat în primar al unui mare oraș-port.
Ce are a face?
-Sunt corupți și aici dar nu se compară cu ce este în Marea Britanie. Acolo se dau tunurile adevărate, aici e nimic.
-Posibil. Dar de unde știi?
Tânărul care nu muncește pentru bani pur și simplu știe.
Suntem niște cretini noi, ăștia care zicem “vrem o țară ca afară”. Afară e mai rău. Mai bine închidem geamul să nu intre și la noi musca verde a descompunerii europene.
Mai bine am bloca ușa și nu am mai răspunde la interfon. Nu e nimeni acasă, nici azi, nici peste 3 luni, încet, încet, poate uită de noi și ne lasă în pace birocrații ăștia europeni care vor doar să ne cumpere cu mărgeluțe de sticlă când noi avem deja mărgeluțe de sticlă. Ce ziceți de un kil de ulei și două beri?
Mai știu copii de securiști. Și nepoți de securiști. Tuturor ăstora pe care îi știu, nepăsarea le iese ca o cămașă prost vârâtă în pantaloni. Nepăsarea celor care au cheile de la depozitul de brânză. Celor care nu-și pun întrebările esențiale despre rău, esența răului, sursa lui și coabitarea cu răul. Nepăsarea celor care nu trebuie să muncească pentru bani pentru că norocul este transmis genetic.
Și copiii lor vor merge în Anglia să facă artă, și copiii lor vor crea doar pentru plăcerea de a crea. Și vor crede în socialismul unui partid al cărui conducători au plantații de bani în Brazilia dar care niciodată nu au uitat de serviciile celor de acasă.
E normal.
Dacă bunicii și tăticii lor nu ar fi închis ochii, politicienii respectivi nu ar fi acumulat în 27 de ani averi imense. Eu am grijă de tine camarade, tu de mine. Socialism.
Veniți la vernisaj? Avem și parizer.
Nu mulțumesc, m-am săturat.
feher 
Am prieteni antreprenori, universitari, liber profesioniști; unii din ei votează consecvent cu PSD-ul. Oameni inteligenți. După ce m-am crucit îndelung, am realizat că unicul motiv pentru care fac asta este că au interese legate de partidul ăsta. Așa și cu artistul tău; la câte relații are familia lui cu pesediștii, ar fi culmea să voteze cu altcineva.
Am și prieteni buni care nu au mers la vot. Ei au avut de-a face în cadrul activității lor cu reprezentanți ai tuturor partidelor și au văzut că toți sunt la fel. În teritoriu oamenii PSD-ului, oamenii PDL-ului și PNL-ului au fost exact la fel de câinoși odată ce s-au văzut cu pâinea și cuțitul.
De aia a ieșit iar PSD-ul. Am trecut prin toate partidele, au fost toate la fel.
De fapt n-ati trecut prin toate, numai prin resturile pcr-ului (insusi faptul ca ati trecut prin toate spune ceva despre dumneavoastra). Si nici toate resturile astea nu au acelasi grad de periculozitate. Propaganda, din care – cu voie sau fara – faceti parte, era sa faca gilci incercind sa discrediteze un partid care nu apartinea familiei. Pina la urma a fost o reusita, nu numai ca l-au discreditat suficient ba l-au si infiltrat, nu cu tovarasi de nadejde ci cu hipsteri, o specie la fel de buna ca sa ingropi un partid..
Cel puțin în Marea Britanie, corupția e mult mai mare și pe bani mai adevărați. Însă dpdv legal, cel mai adesea nu e corupție. Marea Britanie nu are Constituție, nu scrie nicăieri că oamenii sunt egali sau că au drepturi egale.
Un neisprăvit de ”commoner” care s-a filmat mergând cu mașina cu 200 km/h primește 4 ani de închisoare deși nu l-a prins poliția și nici nu a provocat vreun accident. Doar în baza filmulețului pus de el însuși pe Facebook. În timp ce un Lord (născut în Pakistan) care a omorât un om cu mașina fiindcă scria sms-uri în timp ce conducea, primește 6 săptămâni de închisoare din care efectuează doar 16 zile, judecătorul considerând că a tras deja învățămintele necesare.
După legislația din România, TOȚI parlamentarii britanici ar trebui să se afle în închisoare, pentru trafic de influență. Și cam toți oamenii de afaceri la fel, pentru spălare de bani. Pentru că modul în care sunt definite aceste infracțiuni în România este mai mult decât socialist, este aproape comunist. A înjura socialismul, deși perfect justificat (o fac eu însumi destul de des 😛 ) devine simplă nevroză într-o Românie în care totul este socialist.
Cu economia și justiția controlate de serviciile secrete și cu guverne ”de dreapta” care nu liberalizează nimic (a se vedea Cioloș și Doroș, cel pus de el la ANAF) a da vina pe socialiști devine pur și simplu ridicol. În realitate toți sunt la fel, exact cum spune @Iancu mai sus. Gândesc la fel și promovează aceeași legislație, gestionând și menținând aceeași sărăcie, oprimând cetățeanul, societatea și economia. Singura diferență e că socialiștii sunt mult mai rudimentari, lor le place să vadă contribuabilul făcând coadă la ghișeu, după modelul sovietic, în timp ce ”dreapta” inventează metode online deștepte ca să-ți blocheze aceeași sumă de bani din toate conturile (sau chiar conturile cu totul) deși tu datorezi suma o singură fdată.
Oamenii săraci votează PSD-ul pentru că de câte ori guvernează ”dreapta”, ei devin și mai săraci. Oamenii decenți nu votează, pentru că nu e nicio diferență. Simplu.
Concluzia de mai sus este fara indoiala corecta, “adevarata”, insa este exact genul de adevar in urma caruia ramane doar liniste; de dragul naratiunii, hai sa presupunem ca exista nuante, stadii intermediare, tendinte…
Cred că se poate face totuși ceva, ca să nu rămână doar liniște. Trebuie un partid nou, un partid creștin-democrat modern, cam cum era CDU pe vremea lui Helmut Kohl. Cu o atitudine de centru-dreapta în materie de economie (liberalism economic) și cu o atitudine de centru-stânga în materie de protecție socială. Un asemenea partid ar putea lăsa PSD-ul cu ochii în soare la alegerile din 2020.
Am locuit și eu în Anglia și clar are bubele ei, însă nu văd cum ai putea să compari problemele cauzate de corupție în România cu cele din Anglia. Pentru că în România sunt trei domenii esențiale: Sănătatea, Educația și Infrastructura care pot fi în prezent considerate un atentat: se moare inutil în spitale, se moare inutil pe drumuri, iar educația de început de secol XX produce în masă analfabeți funcționali și generează abandon școlar.
Ne arde casa, nu e chestie de nuanțe.
Nu mă apuc de evaluat guverne că fiecare o face pe cont propriu. Personal am întrezărit o brumă de normalitate la tehnocrați, cu toate bubele lor. Mici reforme în domeniile ălea de mai sus, pe o direcție normală. Vezi, folosesc apreciativ cuvântul ”normal”. Pentru că deocamdată suntem în Țara Minunilor, unde totu-i deformat și scălâmb. Suntem în budă și nu ne consolează că și la alții e rău, că un lord nu a plătit o amendă de circulație…
Anglia (navigand in siajul SUA) extrage resurse de pe toata planeta, ceea ce nu este cazul tarii noastre care este obligata sa se descurce [mai bine sau mai rau, cum vor Zeii] doar cu propriile resurse (care nu sunt cine stie ce) si cu capitalul uman pe care il are; este, nu-i vorba, o discutie lunga [si interesanta] de ce tara noastra este dintotdeauna una din victimele de serviciu ale Europei.
Ezact! Tocmai de aia, ar fi bine să nu ne mai batem singur cuie în tălpi și să ne folosim cât mai eficient resursele pe direcțiile care contează.
Foarte bine spus, era doar ”o brumă de normalitate la tehnocrați”. O ușoară îndepărtare de la modelul birocratic sovietic, binevenită de altfel. Însă România are nevoie de liberalizarea legislației economice, de un stat care să-și asume rolul de arbitru în economie, nu de jucător.
Nu se poate scăpa de funcționarii publici corupți dacă prerogativele lor de a da amenzi de zeci de mii de euro rămân aceleași. În orice țară civilizată (inclusiv în Marea Britanie) asemenea sancțiuni le stabilește doar un judecător, în urma unui proces. Una e când funcționarul trebuie să demonstreze judecătorului că o firmă a încălcat legea și altceva e când funcționarul decide el însuși amenda, din birou. În Marea Britanie, un funcționar poate da o amendă de 100-200 de lire și chiar și aceea ajunge la judecător dacă n-o plătești, nu-ți blochează funcționarul conturile când vrea el.
Ori, tehnocrații n-au schimbat nimic la capitolul ăsta. Cunoșteam un exemplu concret din Iași, contribuabilul s-a judecat 2 ani cu ANAF pentru o amendă nejustificată, a câștigat, iar la 3 zile după comunicarea hotărârii, ANAF a emis o nouă amendă sub același pretext. Tehnoicrații n-au avut nici cea mai mică intenție să schimbe asta, Doroș a implementat proceduri mai dure, nu mai corecte.
Excelent punctat…aproape ca nu se poate spune mai mult…Insa mai este totusi o problema…stanga vine la putere aruncand cu promisiuni si bani intr-o masa de votanti obisnuita sa primeasca cadouri electorale si care ii voteaza sistematic ca dintr-un reflex pavlovian. Cand se vor termina banii, si se vor termina la un momentdat…s-ar putea ca “oamenii decenti” care nu voteaza, nu se implica sa inceapa sa simta “diferenta”… in mai rau…socialismul are capacitatea de a deveni si mai negru decat este…. sau mai rosu…Si in Romania ar trebui sa stim asta…
Ai construit un personaj in alb si negru. Securistul privilegiat care a votat Brexit.
Cei care au votat Brexit au o obsesie: Imigratia(altii au alte obsesii gen Coruptia). Aia care au votat Trump urlau isteric “Lock her up”(altii striga DNA sa vina sa va ia!). Lui Trump nu-i plac televiziunile care mint, care il critica pe presedinte: CNN, MSNBC(altora nu le plac televiziunile care -l critica pe Presedintele Iohannis).
Unora nu le mai place zgomotul democratiei si al libertatii, vor alternative de forta: Brexit urmat de deportari, Ziduri si mexicani luati cu catuse, DNA si catuse….
Tu ai o gandire de brexit+trump in tot ceea ce faci.
Faină analogia. Compari România cu UK și USA, ar trebui să ne oprim aici. Nu există comparație. Unii simt că nu își mai găsesc locul în lumea asta globalizată cu liberă circulație și că economic sunt limitați ca perspective. Alții vor o țară în care sistemele esențiale – Educația, Sănătatea, Infrastructura – să funcționeze. Atât cer. Și da, chestia cu corupția și clientelismul e direct legată de starea Educației, Sănătății, Infrastructurii. De acolo și susținerea DNA. Cătușele nu dau de mâncare la nimeni. Însă pot descuraja hoția. Asta dacă nu devine legală. Atunci se lasă cu revoluție.
Educația, sănătatea și infrastructura n-au cum funcționa dacă se ocupă statul de ele Tot ce e al statului e al nimănui, acolo e loc numai bun de furat. Iar asta pleacă de la sărăcie, când oamenii câștigă 200 – 300 de euro pe lună se fură orice. Iar politicienii de azi sunt copiii celor care furau orice pe vremea lui Ceaușescu, atunci când salariile erau 40-50 de dolari pe lună. Furtul face parte din cultura populară românească și numai ieșirea din sărăcie va rezolva asta. Dar va dura cel puțin 3 generații.
DNA poate aduna corupți, dar nu poate schimba legislația și nici nu e treaba DNA-ului să o facă. Cătușele pot descuraja hoția, însă rezultatul e că nu se mai face nimic, politicianul și funcționarul nu mai aprobă nimic dacă nu le iese nimic. Legea e cea care trebuie schimbată, astfel încât să nu mai fie nevoie de atâtea aprobări și să permită investițiile private.
Alt exemplu concret: Franța nu a cheltuit un euro pentru viaductul de la Millau, finanțarea a asigurat-o constructorul (Eiffage) care poate taxa trecerea pe viaduct până la 75 de ani, ca să-și recupereze investiția. Iar dacă nu și-o recuperează nici după 75 de ani, asta este, predă oricum viaductul. În România s-a încercat ceva asemătnăor cu Comarnic – Brașoiv, dar guvernul se aștepta să primească șpagă în schimbul concesionării. Evident că înțelegerea a căzut, șpagă din partea constructorului care finanțează singur lucrarea?!
Brazilia – Teleormanul Americii de Sud?!?!
Ai apărut iar bugsy? Ți-am trimis un mesaj din partea fostului tău președinte…apropos de negaționist abject!
te doare, nu-i asa?
Da bugsy, mă doare de Shimon Perez. A fost președintele Israelului și știa ce spunea. Și tu știi ce spui dar stăpînii voștri au poruncit să-i batjocoriți pe români. Bugsy înseamnă sclav în ebraică?
Shimon Perez a fost un mare lider politic israelian, recunoscut si apreciat in toata lumea. Nu-i batjocoreste nimeni pe romani, din pacate, de cele mai multe ori, se batjocoresc intre ei.
nu inseamna nimic.
-După ce Shimon Perez a mulțumit românilor pt că au salvat 400000 de evrei, acuzația de holocaust mai stă în picioare? Că nu pricep: am fost oameni sau javre? Și de ce am fi noi, cei de azi și copii noștri, vinovați de realitățile ww2? Tata era în pantaloni scurți la vremea aceea!!
-Așa e, ne batjocorim între noi. Mă uit la politrucii postdecembriști: cît de jalnici putem fi!!! Dar poți contesta ajutorul altor neamuri?
-Știu ce înseamnă bugsy
Golda Meir mi-a cîștigat admirația. A dracu* muiere , merita să fie româncă!
Shimon Perez m-a convins că există evrei cinstiți.
Fiecare cu mintea lui.
Harald, în *88 aveam salariu de 2200 lei și dolarul era 12 la oficial. Evident n-aveai voie la oficial. Noi îl bișnițăream cu 6-8 lei … că lucram în port și puteam!! Docherii cîștigau dublu decît noi iar cei din șantierul naval tot dublu și mă refer la sulime, că de la șef de echipă în sus salariile erau altele. Noi lucram în regie și ei lucrau în acord global.
De unde naibii scoți tu salariul de 40-50 dolari?
Nu știu unde ”bișnițăreai” tu dolarul cu 6-8 lei ( la jumătate din cursul oficial?! ). Ce străin îți vindea ție dolari la jumătate din prețul pe care i-l dădea statul?
În 1975 mergeam cu unchiu-meu să-și ia țigări de la studenții străini care le cumpărau din shop și le vindeau în fața hotelului, iar la vremea aceea era 25 de lei dolarul ”pe piața liberă”. Chiar plăteai 25 de lei bucata, dacă voiai să cumperi dolari. Iar în decembrie 1989 era 40 de lei marca germană și 70 de lei dolarul. Eu aveam într-adevăr 2.200 lei salariu la vremea aceea, iar maică-mea avea 3.600 și cam atât făcea, 50 de dolari, nu?
În port, în Galați. În Constața era la fel. Străinii puteau folosi valuta doar pt cumpărături din free shop. Nu le schimba nimeni la oficial. 70lei pe dolar? Nici în cel mai urît coșmar n-aș fi dat atît.
O singură dată am luat dolari din oraș. Era musai. Venise o navă chinezească și intram în tură în seara aceea. Pe 40 dolari am dat, cred, 1500. Mi-a plîns sufletul dar a meritat efortul.
În rest….nu trag pe nimeni la adevărul meu…
Presupun că și foștii vameși de la Borș sau de la Nădlac au povești din astea, dar asta nu înseamnă că un român obșnuit putea face rost de dolari cu 6-8 lei sau că acela era cursul dolarului pe piața liberă. Străinii puteau schimba oricâți dolari la cursul de 12 lei, presupun că exista și în Constanța un birou de schimb la Banca Națională, așa cum exista și în Iași. Deci nu vindeau dolari cu 6-8 lei decât cuiva aflat într-o poziție foarte favorabilă, când ei nu aveau de ales.
Dacă dolarul ar fi putut fi cumpăat cu 6-8 lei pe piața liberă, ar fi folosit și statul același curs și leul ar fi fost convertibil, cum e în prezent.
Frumos articolul, interesante comentariile, dar unele comentarii par a fi mai degrabă tentative de a schimba subiectul. Articolul nu mi se pare a fi despre Brexit, ideologii și doctrine sau comparații între țări.
Acest ”artist” își va termina poate sejurul și se va întoarce România în calitate de reprezentant și continuator al cleptocrației, într-o funcție publică sau de influență, din care își va asigura viitorul urmașilor săi prin aceleași metode ca și predecesorii săi, respectiv din munca iobagilor. Și o va face fără vreo minimă aplecare spre interesul public, pentru că are ca principală competență desenatul pe pereți.
Teza cleptocrației e una simplă – iobagii noștri trebuie exploatați de boierii noștri, în buna tradiție, fără amestecul elitelor alogene. Nu neg problemele globalizării, e o realitate umană imperfectă ca oricare alta. Problema însă e că mafioții noștri s-au aliniat la lupta anti-globalizare și anti-UE din cu totul alte motive decât, de exemplu, bunăstarea clasei de mijloc. NU, ei doar vor o țară ca a lui Putin, în care iobagii să-și vadă de treaba lor, eventual încântați cu diverse distracții diversioniste.
Corupția nu s-a născut în România, evident. Discuția despre cum o societate poate îngrădi tentația naturală de abuz, individual sau în grup, se poartă de cel puțin 2000 de ani. Iar răspunsul, sub forma ”cea mai puțin rea”, adică tot imperfect dar mai puțin dăunător decât alternativele, este statul de drept și democrația modernă. Sunt sisteme ce adună erori și ocazional trebuie trecute în mentenanță sau chiar refăcute din temelii. Asta nu înseamnă însă că trebuie să cedăm tentației ”inevitabilității” feudalismului.
500.000 de români au reușit să reziste acestei tentații, să afirme colectiv că interesul public al societății este statul de drept, care oferă o șansă (și nu o garanție) la libertate și bunăstare individuală. Pentru asta au fost aplaudați de elitele alogene pe care vajnicii noștri cleptocrați încearcă să le demonizeze acum. Iar răspunsul celor din urmă este intensificarea pomenilor și diversiunilor către cei care sunt încă iobagi…
cine sunt elitele alogene?
“Dușmanul” din exterior, orice grup real sau imaginar care poate fi blamat pentru problemele țărișoarei. Și, ca argument preventiv, cleptocrația referită nu intră în categoria imaginarului, pentru că putem enumera persoane concrete, desena relațiile între ele (e.g. Rise Prj) și căuta dosarele penale deja construite sau chiar judecate.
@Cezar Ciobanu: cf DEX, alogen inseamna “care se deosebeşte prin natură şi origine de mediul în care se află; alogenetic. ♦ (Despre populaţii) De origine străină, venit din altă parte. – Din fr. allogène.”. adica nu prea poate fi dusmanul din “exterior”. Alogenul este din interior, dar de alta origine decat indigenul.
“Cioloș fiul lui Soros”, “guvernul bruxelez”, dușmanul din exterior reprezentat in interior. Era și o aluzie la satelitul național-socialist al PSD. Sau doar un cuvânt utilizat greșit, cum doriți.
@CC: ok, multumesc. “Ciolos fiul lui Soros” a fost una din cele mai mari prostii ever.
din cauza lu asta nu putem avea lucruri frumoase… eu am 2 intrebari:
– cum faci pe cineva sa-ti zica ca se trage din securisti?
– care este numele artistului?
multumesc!
Sunt relaxati in privinta familiei. Nu vreau sa ii dau numele. Individul reprezinta o categorie.
“Ce naste din pisica ,soareci mananca “
Reblogged this on feher and commented:
Din ce în ce mai mulți, din ce în ce mai puternici.
Boala tuturor perioadelor post-revolutie: profitorii. In Romania e si mai nasol pentru ca profitorii sint, cei mai multi, tot aia de dinainte de schimbare sau rudele lor. Si apoi povestea asta pentru prosti, cum ca psd-ul ar fi un partid socialist (oricum socialismul si social-democratia sint diversiuni ideologice). Tot atit de socialist precum sint eu popa (si nu sint), un partid de profitori, populist-gretos, poate.