Provincialul cosmopolit

Mickey Rourke abia își reține zâmbetul superior înainte să spună: you have to..și de acolo un rus cu voce calmă preia și traduce monoton tot dialogul, intrând ca un tanc peste grădinița interpretării cultivată cu grijă de fiecare actor. Ce căcat ne interesează subtilitățile de tonalitate, pauzele, cuvintele apăsate, oftatul, caterincile, zâmbetele înghițite, tristețile, interjecțiile? Dă cu ele de pământ, zi frate care-i acțiunea, pajalusta. Acțiune!!!
Toată bădărănia relatării scufiței roșii în versiunea rusească: nepoata se ducea la bunică, a prins-o lupu, i-a tras-o la scufiță, a înghițit bunica și nepoata și a crăpat de mâna vânătorului- trezește în mine o nostalgie incredibilă după vocile familiare care aliniau casetele video ale anilor `80.
Te uiți la televiziunea rusească, la filme americane, și nu există perfidul mecanism occidental de dublare, cel care te păcălește că Tom Cruise vorbește germană sau Brad Pitt maghiară.
Nu. Aici se vede clar că Moș Crăciun e vecinu de la 6 care și-a tras o barbă de vată care nu poate totuși să absoarbă halena de țuică.
E o minciună cinstită, dacă îmi este permis oximoronul, una care te face să te simți parte din păcăleală, ca un mire care știe că nevastă-sa nu va fi virgină, dar totuși participă la această gimnastică a tradiției care îi va face pe toți să se simtă mai bine, deși toți știu că este o minciună.
Mickey Rourke îi zice ceva lui Don Johnson. Irina Nistor de sex masculin se grăbește să repete în rusă ce își spun cei doi.
Mi-e clar de ce rușii nu vorbesc engleză. Din cauza televizorului, din cauza lui Irinus Nistorus Sovieticus.
Deși o învață la școală din clasa a v-a, 99, 6% dintre ruși nu pot să-ți zică o vorbuliță în ingliski.
Sunt praf. Pulbere. Sunt un pumn de neutrino.
Dar și mai straniu este că fiecare sută de kilometri care te duce mai departe de Moscova pare să crească numărul celor care, totuși, știu să lege câteva cuvinte în engleză.
În Novosibirsk e Sasha. E un mare vorbitor de engleză pentru simplul motiv că are 2 metri și 10. Este maseur, profesor de masaj tibetan. Mi-a trosnit coloana ca un cazac biciul lângă Pussy Riot. La final m-a întrebat de unde sunt și eu l-am întrebat în contrapartidă ce sporturi face, sugerând K-1 sau judo. El a recunoscut, sensibil, că excelează în ping pong, făcându-mă să-mi imaginez un elefant jucând Maroco, trăgând elegant, cu trompa, bețișoare din morman.
Apoi, la Krasnoyarsk, e Larisa. A studiat limbi străine în Leningrad, în `90. Vrea să se mute în Spania, în golful Biscaia. În timpul perestroikăi, își amintește, se așeza la cozi neștiind ce așteaptă.
Can you imagine?
Yes, I can.
Spune că, o dată, era într-un mare magazin când câteva sute de oameni au intrat alergând, ca un detașament izbucnit din tranșee într-un atac furios, au lipit-o de tejghea și astfel, deși nu a stat nicio clipă la coadă, a fost prima la casă și a trebuit să cumpere un serviciu de vase speciale pentru sosuri. Nu le-a folosit niciodată. Dar le are și acum acasă.
Can you imagine?
Yes, I can.
În Irkutsk e Ivan care știe de Dracula și în Ulan-Ude e sudorul care spune Vlad Țepeș când aude de România.
Copiii acum vorbesc aici buriată și engleză, mai prost rusă, spune Vadim. A studiat 2 ani la Bamberg dar a trebuit să plece că i-a expirat viza. Ar da orice să se întoarcă. Vorbește perfect germană și engleză.
Încet, încet, cu cât de îndepărtezi de centru, naționalismul compact, această spumă poliuretanică sugrumând curiozitatea rusească, pare să facă loc unui cosmopolitism care pare să sune paradoxal atunci când îl pui lângă geografia “Siberiei”.
Și totuși, aici decembriști și exilați polonezi au clădit o cultură a teatrului, operei, muzicii clasice, artelor pe care, de exemplu, Balcaniul nu a reușit să o aclimatizeze.
Trăiește și prosperă în dosul blocurilor ireal de urâte, între enorme sculpturi ale lui Lenin, Gorky, Sverdlov și alți lideri ai revoluției care acum își sărbătorește centenarul.

Masha spune că la Irkutsk trebuie să îți iei bilete la teatru sau operă cu 2 luni înainte, altfel ești mâncat, nu mai prinzi.
Can you imagine?
No, I can`t.
În definitiv scriu cărți de călătorii, nu ficțiune pură.
P.S. Până și magneții de frigider cu Putin au inscripții în engleză aici, pe malul lacului Baikal. Una spune The Kindest President.
În imagine e el și un mic leopard. Puiul pare să-l placă. Ca om, ca președinte, ca lider al unei mari națiuni.
Can you imagine this?
Yes, I can.
IMG_0538

5 comments
  1. VASILIU MIRCEA PAUL said:

    Dacă tot călătoriți cu transsiberianul cred că ar fi bine să cunoașteți următoarele (vorbim despre calea ferată inițială nu despre BAM):

    ”Serghei Witte (ministrul de finanţe rus): …războiul dus de Japonia (în 1894-95) a fost o consecinţă a construcţiei căii ferate Trans-Siberiene.”

    ”Ambasadorul britanic în Japonia (confidenţial): …nu există dubii că războiul (cu China) a avut drept principal scop anticiparea efectelor Trans-Siberianului pentru a împiedica Rusia să aibă acces liber la Pacific.”

    ”Doar privind harta (pe care, din păcate nu pot să o inserez) observăm imediat că, undeva, departe de Pacific, faimoasa cale ferată părăsea teritoriul rusesc, tăind nordul Manciuriei (provincie chineză !) pentru a ajunge cît mai scurt (1.500km) la marele port militar Vladivostok. Mai mult, fix în mijlocul acestui culoar invaziv (Harbin) ea se bifurca pe încă 1.100km în vederea conectării cu și mai teribilele baze navale Dalnîi (Dalian) și Port Arthur (Lüshunkou). La 1900, teoretic fără a fi desprinsă de China, practic Manciuria era ocupată militar. Acesta a fost motivul conflictului ruso-japonez din 1904-1905, în urma căruia Imperiul Moscovit a pierdut toate investițiile imense (bani francezi) făcute în spațiul respectiv Scopul exclusiv militar-strategic al Trans-Siberianului împreună cu derivaţia sa spre Marea Galbenă nu poate fi ignorat, fiindcă teritoriile la Nord şi Est de Amur erau dezastruos de subpopulate, iar schimburile comerciale cu China aproape inexistente.”

    • feher said:

      Ma bucur ca v-ati intors. Foarte interesanta istorie. Multumesc.

    • feher said:

      Dar, desigur, importanta strategica a Siberiei de est vine din incredibilele zacaminte de feroase si neferoase, carbune, aur, petrol, gaz. Si desigur catralioanele de kilowati produsi de giga centralele de pe Enisei si celelalte rauri siberiene

  2. JeanValjean said:

    Mda, te-am laudat degeaba, iar text ilizibil, dezlanat, fara paragrafe.. 😦

    • Baiazid Fulgerul said:

      Ilizibil? Fara paragrafe? Nu ma prind, esti idiot sau chior?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: