Ei nu se vor opri decât în noi.
Toți sunt la fel, fură, mint și mituiesc.
Odată ajunși la putere, sunt loviți de amnezie, am zis eu asta ca să câștig alegerile? fugi domle de aici, nu aș fi putut să promit așa ceva. Amnezia nu iartă pe nimeni. Este boala puterii, cum TBC-ul e boala sărăciei și scorbutul, până mai ieri, boala marinarului.
Hiru nu are cu cine să voteze. Unii sunt hoți, alții sunt pe mână cu tamilii, tamilii sunt teroriști, nu toți, dar cât să poți generaliza cam ca în: toți bărbații sunt porci.
În timp ce bieții sinhalezi stau ca măgarul lui Buridan în fața opțiunilor politice șchioape și strâmbe, chinezii cumpără Sri Lanka. De fapt, au cam cumpărat-o. Construiesc acum în fața portului Colombo o insulă, mare cât Colombo-zic localnicii. O să fie centru financiar, o să se bată parte în parte cu Singapore, o să îi ardă una în falcă lui Singapore de-o să se ducă de-a dura Singapore cu tot cu orhideele și grădina lui botanică și leul lui cu corp de pește. O să fie bine pentru toată lumea, prosperitate o să fie, o să curgă ceai de Ceylon și lassi cu mango pe străzile Sri Lankăi.
Oamenii modifică realitatea în funcție de așteptările lor. Calcă în rahat și își spun că acum o să dea norocul peste ei. Și atunci transformă o zi ploioasă în care au stat în casă rozându-și unghiile într-o zi norocoasă, căci au stat, s-au odihnit și oricum aveau unghiile lungi și le-au ținut de foame. Viața e frumoasă atunci când calci în rahat chiar dacă ai stomacul gol. Îți spui că mâncatul nu face bine. Uite, sfințișorii se țin cu prana.
O maimuță coboară în fugă de pe acoperiș, înșfacă trei banane, una în gură și celelalte două le cară ca pe pistoale, în dreptul șoldurilor,
Noi nu ne tragem din maimuță. Noi așteptăm să ni se dea. Libertate, democrație, o sticlă de ulei.
Poate un rahat să călcăm în ei și să ne simțim norocoși.
Totul e percepție.
Și cei mai strașnici creatori de percepție sunt creatorii de religii. Buddha a zis că viața e suferință, nu trebuie să încerci să opui rezistență. Hiru nu opune rezistență.
Înghite în sec uitându-se la biznisul prăbușit cu 75% din cauza scandalurilor politice și își mai cumpără o pereche de oglinzi pentru tuktuk și o statuetă Buddha, toate ciordite acum douã nopti de o maimuță.
Maimuțele iubesc oglinzile, spune Hiru, privesc mesmerizate în ele.
Nu spune mesmerizate.
Nu spune fascinate.
Vocabularul lui de limbă engleză e mărunt ca un caca de geko, știu cât e un caca de geko, mi-a căzut pe laptop ca un mic dar divin.
Hiru mimează adorația maimuței pentru propria imagine în oglindă.
Mă gândesc dacă maimuțele se bucură ca oamenii atunci când calcă în rahat.
Bănuiesc că nu. Bănuiesc că maimuțele sunt fericite că nu se trag din oameni.
Cheran Michoacan nu este un armean care vinde cafea la Sulina ci singura localitate din lume unde poporul a eliminat partidele politice și acum se gospodărește poporul singur, ca un om mare. Nu există criminalitate, nu există trafic de droguri, nu există corupție. Guvernul federal este obligat să lucreze cu noile autorități chiar dacă acestea nu fac parte din rețelele lor de baroneți locali, ci sunt niște pârliți de țărani. Iar banii veniți de la guvernul federal sunt investiți în șosele, clinici și școli. Poate și în cârciumi, dar asta nu pare să facă rău nimănui.
Mexicul e o țară atât de coruptă încât au plătit o altă țară ca să fie pe primul loc în topul celor mai corupte țări. Partidele politice sunt tripozi gigantici care adună popor, îl storcoșesc în măruntaiele lor metalice și apoi fertilizează ogoarele cu sângele victimelor. Santa Anna a vândut Texasul americanilor, toată lumea…
View original post 548 more words