Oamenii cu sufletul plin de vânătăi

2 parlamentari PSD au trecut la Pro România, la Ponta. Oglinda pusă la gura lui Victor Viorel s-a aburit.
Uite-l mă pe el, pe mititel, cum s-a întors din cimitirul deziluziilor politice, s-a scuturat de humă, și-a scos pământul de sub unghii și acum ține moțiunea în pumnul lui cel mic. Dar bine strâns.
Așa au zis analiștii politici, obiectul văzut în retrovizoare e mai aproape decât pare, suntem salvați nu de opoziția nevolnică, nu de tineretul progresist userist ci chiar de fostul Satana lăsat la soare al cărui negru s-a voalat și, cu puțin vanish, obținem poate chiar un gri pal.
Azi cei doi parlamentari s-au întors în PSD. Partidul yoyo. Pleci dar numai cât îți ajunge ața. Ce i-o fi adus înapoi, morcovul sau bățul?
Nu că ar conta.
Cum au ajuns oamenii ăștia în parlament, ce fac ei acolo, cum le explică ei alegătorilor lor mișcările din ultima săptămână?
Hahahahahahahahahaha, asta e cea mai bună glumă pe care am scos-o în ultimele două luni.
Nu explică nimănui nimic.
Alegătorul e blocat în lift, între etaje, 4 ani de zile, timp în care alesul îi babardește nevasta și îi trimite copiii după țigări.
Sunt cetățean european și am drepturi, spune alegătorul, că așa l-a învățat televizorul.
Ce ești tu băăi? Dacă nu-ți convine, cară-te. Ce, crezi că în altă parte e mai bine? Uită-te la englezi, sunt varză, nemții muci, italienii praf, francezii sub ocupație.
Ai noștri fură, ce-i drept, dar peste tot se fură și acolo e mai rău că au musulmani și musulmanii pun bombe și o să te pună și pe tine să porți batic d-ăla pe față. Și nici nu poți să-ți iei casă că e prețurile mari și vei fi mereu un venetic, nu o să te invite la petreceri nimeni și nici să le fi cumătru.
Așa că taci și îndură. Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n țara ta. Doar că tu ai boala celiacă și franzela românească e cu gluten.
Și?
Nimeni nu a crăpat din asta.

feher

Mâinile bărbatului înghesuit în scaunul 11 F sunt roase, roșii, torturate de frig, apă rece, stau ca niște animale bătute în poală. Îmi spune sărumâna când mă așez lângă el. Dar cu stewarzii vorbește cu: ai cafea? dă și mie un croasant d-ăla!
Mâinile bolnave țin acum paharul de cafea, croisantul, un păhăruț cu lapte condensat și o linguriță de plastic, un șervețel. Bărbatul nu știe cum să desfacă măsuța, îi arăt, tresare speriat și apoi păstrează o sfioasă recunoștință.
În fața noastră e o familie de țigani, soțul, soția, 3 copii, cei mai cuminți copii din lume. Se întorc acasă, cei doi mai mici nu au mai fost aici niciodată. Tatăl, macraon, față de spărgător de mașini, are o privire umilă, de câine care urmărește mișcările dresorului atunci când se uită la instrucțiunile făcute de stewarzi.
Tot avionul aplaudă încântat aterizarea. E plin de muncitori, veniți acasă pentru Paște…

View original post 475 more words

1 comment
  1. VASILIU MIRCEA PAUL said:

    ”Ma(g)raon”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: