Covidul și țeapa lui Ghilduș

Noiembrie 589. Tibru iese din matcă, silozurile sunt inundate, curenții târăsc la vale mai multe biserici și un cuib de șerpi de apă, cel mai mare din ei un dragon cu trupul cât un trunchi de copac, este spălat de fluviu pe țărm. Două luni mai târziu, ciuma se întoarce la Roma și primul care moare este papa.
Urgent este ales unul nou, de familie bună, Gregorius I. Omul înțelege cã are de-a face cu pedeapsa divină abătută asupra creștinătății și cere pocăință. Romanii ies în stradă, cântând psalmi și rostind rugăciuni. 80 din ei cad pe loc răpuși de ciumă dar, în a treia zi de procesiuni, “săgețile ciumei nu mai cad asupra orașului”. Huuuf, de data asta am scăpat. Dumnezeu s-a îmbunat.

Cândva în 1343. În Siena este descoperită o statuie a lui Venus pe care oficialitățile orașului iubitoare de frumos o instalează pe un soclu în Campo. Imediat se dezlănțuie iadul, mai întâi o criză financiară, apoi o revoltă a armatei sieneze, pentru ca 5 ani mai târziu să vină ciuma care ucide mai mult de jumate din populația orașului. Și Satan nu se oprește aici, o armată de mercenari ciordește bogățiile guvernului, urmează o lovitură de stat și o înfrângere usturătoare în fața rivalilor fiorentini. Noul consiliu se uită pe geam și se prinde de unde se trag toate ponoasele. Statuia lui Venus e dată jos de pe soclu, fãcutã fãrâme și îngropată undeva după granița cu Florența.

2020. Nordul Moldovei. În cel de-al treilea pelerinaj organizat în cei 400 de ani de când au ajuns la Iași, moaștele Sfintei Parascheva au fost scoase la plimbare. De data asta, ca niște muncitori mexicani în drum spre tarlaua de știuleți, moaștele au stat în bena unei mașinuțe care s-a plimbat, la cererea credincioșilor dar și a preoților, prin Neamț, Botoșani și Iași. Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei a spus că mașina care purta racla doar a încetinit în dreptul unor lăcașuri de cult și așezăminte spitalicești.

Mileniile trec. Umanitatea se scarpină-n nas, căutând răspunsul la întrebarea: da` ce-am făcut, domle?

Acum 8 ani, scriam pe blog, despre o carte. Eram atunci cu toții hăituiți de Mărmureanu și spectrul marelui cutremur. În loc de măști, paracetamol și alcool sanitar, cumpăram isterici asigurări. Domnia marelui Satan, Băsescu Traian, ne-a adus doar calamitatea crizei financiare mondiale. Nu ne-am prins atunci că totul se trage, nu-i așa, de la Țeapa lui Ghilduș înfiptă la Palatul Regal.

Mobilat pentru supraviețuire acum 30.000 de ani, creierul uman funcționează după aceleași principii de savană, ușor de dus de nas de bombardamentul mediatic cu chiftele din zilele noastre. Asta spune domnul Dan Gardner în cartea sa “Risk, the science and politics of fear”.

Calibrați să învățăm din exemple, din istoriile neamurilor: văru Nelu a fost mâncat de leu, deci leul este un animal periculos, nu încercați să-l mângâiați pe coamă; matușa Gina a băut apă din baltă și apoi s-a stricat la burtă și în 7 zile s-a înegrit toată și a murit, deci nu serviți apă din baltă- nu reușim să jonglăm cu numerele mari și să trecem de la statistica cetei de platou african la cea globală, a celor 7 miliarde de indivizi.

Deși se moare mai dihai din cauza slăninei, țuicii și a înnecurilor în piscina bleu din curte, nouă ne e frică de cutremur, război nuclear, accident de avion, tsunami, terorism sau coliziunea cu un meteorit trimis de Doamne, Doamne să ne pedepsească.

Cine trebuie arătat cu deștu pentru această stare de lucruri? Media, aceste cozi de topor ale corporațiilor, cei care fac bani de pe urma fricii tale. Se vând mașini dotate cu sisteme sfhffhghgdj care nici nu pornesc automobilul dacă te simt că ai mâncat o bomboană cu rom, se vând asigurări împotriva mușcăturii de gărgăriță otrăvitoare din Tadjikistan, se fac consolidări și evaluări și remodelări care să-ți țină casa în picioare la tsunamiul care-ți va spulbera blocul deși tu ești la 600 de kilometri depărtare de ocean. Se fac bani de pe urma groazei tale. Așa că la televizor nu o să-ți spună nimeni: nu-ți săpa fratelo piscina că o să crăpi, pentru că uite statistica, se moare în draci de la înnecuri în curtea vilei, că doar nu o sa le bagi bețe-n roate producătorilor de ligheane. Nu o să-ți facă nimeni știri despre incidența cirozei și a bolilor cauzate de consumul excesiv de alcool (bașca accidente de circulație) când poa‘ să-ți arate un avion înfipt în glie și să te bage-n sperieți, poate, poate acum dă Dumnezeu și-ți iei o asigurare de călătorie.

“Risk. The science and politics of fear” se găsește pe Amazon, asta dacă vă riscați să cumpărați cu cardul, pentru că sunt sigură că vi s-a spus că, la fiecare curbă a țevii de net, stă câte-un pirat cu un toporaș de inox, gata să vă hăcuiască bugetu.

1 comment
  1. dana said:

    e asa de misto scris ca mai mult ma hlizesc decit sa ma vigilesc 🙂 Si sint asa de bine imbinate cuvintele ca devin imagini!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: