De ce Afganistan e important pentru sănătatea noastră mentală

La sfârșit de aprilie 2019, întreaga planetă discuta despre Jon Snow, Targaryeni și dacă Tyrion scapă cu viață.
Între timp, în Yemen, Siria, Afganistan, Sudan măcelurile continuau ignorate.
Dacă tot nu pot să fac nimic, mai bine să mă strâng virtual de gât cu un fan din Montevideo pe strategia de luptă a armatei Viilor decât să cobor în fosa cu rahat geopolitic internațional.
2 ani mai târziu, știrea că Messi pleacă de la Barcelona bate asaltul talibanilor asupra Kabulului.
Normal, cu Messi înțelegi intriga, cine e de partea Binelui și cine de partea Răului, cine ia banii și cine dă banii. E simplu, matematică cristalină ca apa de izvor.
Kabul, talibani, Afganistan…?
Un război din care nu înțelegi nimic, dus de căprari înarmați cu iatagane desprinși din bătăliile cu cruciații în 1099, sub zidurile Antiochului, oameni antrenați de americani să spargă tâmple de sovietici, care acum s-au întors împotriva mâinii care i-a hrănit. Un acvariu mâlos, în care nu vezi la 2 centimetri în față.
Nu mai bine îți dai cu părerea despre Messi?
Acum 5 ani juma am fost pentru 2 luni ș-un pic în Australia. Acolo am întâlnit câțiva refugiați afgani.
O simplă conversație cu ei a clarificat tot, ceea ce vă doresc și vouă.

Eduardo e din Venezuela. Familia lui a plecat acum 15 ani din Caracas, de groaza lui Chavez dar accentul a rămas cu el, ca un miros de haine vechi care nu pleacă indiferent de câte ori le-ai spăla. Navi, iubitul lui indian, e punjabi. Engleza lui e mai coafată, dar e tot un venetic, un ambalaj de înghețată adus de pârâiașul care curăță rigolele Indiei, Chinei, Balcanilor, cărând oameni înspre Australia, oameni care plutesc mai bine sau care îndură mai ușor sau au răbdare mai multă sau pur și simplu au mai puțin de pierdut.
Navi e bucătar la Andrea care e italian, de fapt italian din Croația. În fine, Andrea a ajuns în finala la Masterchef Australia acum câțiva ani. E o celebritate. Și fiind faimos și-a deschis restaurant unde lucrează Navi care încă nu e faimos.

Ne spune să mergem să mâncăm la restaurantul preferat al lui Andrea. Parwana. Face rezervare pentru că acolo mereu e plin. E undeva mult în afara centrului Adeleide, dar oamenii vin de la zeci de kilometri distanță.
Parwana înseamnă “fluture”. Aflu asta de la o larvă cu ochelari, care învârte un caiet mâzgălit din care ridică mereu, alarmată ochii negri. Pare că nu-i dă la socoteală ceva dar miros trucul. Se face că are treabă și o lasă pe sor-sa, trupeșă, blugi strânși pe fund, tricou alb cu o pată de sos care magnetizează atenția, o lasă pe nevăstuica asta brunetă să care tăvi cu mâncare și să ia comenzi, în timp ce studioasă, larva grasă rearanjează strategic tabela de joc. Mută curry-ul de cartofi la G7 și apoi într-o rocadă spectaculoasă schimbă vinetele cu găluștele cu carne la A4.

Larva Fatihma e fata patronului Fluturelui. Fratele ei muncește la bucătărie. Tatăl, descălecătorul, e chel și atletic, pogoară din când în când în încăpere, cu mâinile în șold ca un antrenor la marginea terenului, cântărind jocul. Fatihma e clar un fel de Cămătaru, se svârcolește pe jos, trăgând de timp. Apare cu o carte imensă de bucate, cu poze, diversitatea bucătăriei Australiei de Sud. Uite aici e Parwana. Și uite-i pe tata și mama și rețetele.

Haide bre, suntem turiști, unde ne târâm noi cu cataroiul ăsta acasă. Ia mai bine zi când și cum ați ajuns aici.

Pe peretele din stânga, sub o policioară cu ulcele, e poza unei fete cu pampoane la codițe, îmbrăcată în uniformă școlară. Poza a fost trimisă la începutul anilor `90, de un verișor. Când familia Fatihmei a decis în `85 să plece din Afganistan au lăsat tot, absolut tot în urmă. Au reușit să treacă granița cu hainele de pe ei și cu documente false, de nomazi. Erau câteva triburi care se mișcau atunci spre Pakistan, dar restul țării era închisă. A lăsat păpușile, rochițele și bunicii care au spus că războiul trece, că nu-i nimic grav, rușii se vor retrage. Au ajuns în Australia de unde se uită cu stupoare cum Afganistanul continuă să se deșire. De fapt, e deșirat cu bună știință, ca un plovăr al cărui model nu-ți mai place, dar totuși vrei lâna pentru un fular.
“Pakistan a zis că plătește mult pentru cupru și atunci oamenii, sărmani, au început să fure cablurile de comunicații și să le vândă la Pakistan. Apoi au zis că plătesc pentru rădăcini de ficus și oamenii, sărmani, au început să smulgă ficușii, arbori de sute de ani, i-au smuls și au vândut ficușii în Pakistan. ”

Țara se dezintegrează, se scurge în crevasele fostei țări, se topește în valuri de refugiați care ajung în Europa sau America. Sau aici, în Adelaide.

“Afganistanul dispare, e furat bucată cu bucată. Fiecare putere regională își ia partea ei. Când au intrat rușii, tot poporul a luptat împotriva lor. Dar când am câștigat războiul, vidul de putere a creat ceea ce vedem acum. Totul e o farsă. Ocupația are un singur rost: să tragă americanii cât mai mult gaz, opium și litiu. Știi la ce e bun litiul? La baterii, da. Dar e parte din toate medicamentele împotriva depresiei.”

Care va să zică avem armate care merg la război, soldați care se întorc cu tulburări psihice și depresii care sunt tratați cu litiul pentru care ei au mers la război, că doar nu au mers pentru pace, fraternitate, libertate.

Australienii au și ei oameni în Afganistan. Și mulți soldați sinugași care nu apucă să-și ia porția de litiu. Nici de opiu. Nici de gaz.
Părinții lor continuă să trăiască în lumea asta strâmbă, cu fii care merg la război în țări care se descompun și care își trimit cetățenii, ca pe niște spori, să colonizeze alte continente, de unde ei, sporii, sunt recoltați și trimiși să lupte în alte țări care sunt curățate ca un fund de cratiță cu pită de un trib de înfometați și de acolo alți rupți în gură pleacă în lume și tot așa și tot așa.
Cum dracului să nu te deprimi lelițo? Dați-mi niște litiu, por favor.

11 comments
  1. Harald said:

    Afghanistanul e în primul rând o țară artificială, cu frontiere trasate aiurea pe hartă în perioada colonială, exact ca și în Orientul Mijlociu (Irak, Siria, Iordania etc.)

    Ce treabă au paștunii (42%) cu tadjicii (27%) cu (h)azarii iranieni (9%) sau cu uzbecii (9%) ca să formeze o singură țară?!

    Talibanii sunt în esență paștunii, iar majoritatea paștunilor trăiesc în Pakistan, că așa au fost trasate frontierele la 1893, de un diplomat britanic născut în India, Mortimer Durand. Afghanistanul nu recunoaște nici astăzi frontiera aceea, la fel cum mulți români nu recunosc frontiera de pe Prut cu Basarabia, frontieră stabilită peste capul lor la 1812.

    Dezastrul actual din Afghanistan este o lecție binemeritată pe care trebuia să o primească Occidentul, care n-a înțeles nimic din dezastrul sovietic petrecut între 1979 și 1989.

    • Harald said:

      P.S. După cum recunoaște până și Armand Goșu, războiul civil din Afghanistan a început în 1978, cu mai mult de un an înainte de invazia sovietică. O facțiune ”iacobină” dintr-un partid marxist nedeclarat, sprijinit de sovietici, pusese mâna pe putere în urma unei lovituri de stat și începuse naționalizarea economiei și secularizarea forțată a societății afghane.

      Pasajul care descrie cel mai bine inconștiența progresistă occidentală de astăzi, arată cam la modul următor:

      ”(…) războiul civil a început în septembrie 1978, cu aceste răscoale armate ale afganilor conservatori și tradiționaliști, împotriva reformelor europenizatoare ale guvernului Taraki. Nu erau răscoale ale unor țărani care mor de foame. Era război civil, în toată regula, erau atacate autoritățile statului, omorâți funcțioanarii publici, atacate sediile poliției, trupe militare”.

      Deci, la peste 30 de ani de la căderea comunismului în România și la aproape 45 de ani de la introducerea primelor măsuri comuniste în Afghanistan, de către un partid pro-sovietic, măsurile guvernului Taraki sunt descrise drept ”reforme europenizatoare” 😛

      Da, într-o Uniune condusă de Macron și de Merkel, măsurile tipic marxiste ale guvernului Taraki ajung descrise drept ”europenizatoare”, dar asta înseamnă că europenii au neapărată nevoie de Afghanistan pentru a înțelege în ce Europă dementă au ajuns să trăiască.

  2. Sorin Chereji said:

    Când Corea de Nord nu e cel mai rău loc de pe planetă.

    • Harald said:

      Dincolo de panica afghanilor care au cooperat cu trupele americane / occidentale în cei 20 de ani de prezență în țara lor, foarte probabil alimentele sunt în continuare mult mai accesibile în Afghanistan decât în Coreea de Nord. Iar libertățile civile, asemenea. La moschee sau la biserică nu e dus nimeni cu forța și nici nu se organizează ”standing ovations” de câte 10 minute, cum i se organizează lui Merkel 😛

      Oricât de stricte ar fi regimurile teocratice și oricât de patologică ajunge ordinea impusă de ele, politicile lor sunt orientate spre bunăstarea societății și a omului de rând. Ceea ce nu se poate susține în niciun caz despre regimurile marxiste, gen Coreea de Nord. Există mai multe feluri de comunism, de exemplu gorbaciovismul lui Iliescu, Dubček și Kadar e mult mai acceptabil decât stalinismul lui Ceaușescu și Honecker, iar Coreea de Nord se cam încadrează la stalinism.

      Tadjicii sunt într-o situație destul de instructivă pentru occidentali, în privința realităților din Afghanistan: cei mai mulți dintre ei trăiesc în Tadjikistanul ex-sovietic, dar cei din Afghanistan încep să vadă lucrurile la fel ca talibanii paștuni, în ultimii 20 de ani. Tadjicii sunt iranieni, nu au fizionomie de asiatici, ba chiar se pot întâlni românce get-beget cu fizionomii foarte similare cu ale femeilor tadjice. În anii 90, tadjicii luptau împotriva talibanilor, Alianța Nordului era practic a lor, dar în prezent nu prea mai e cazul.

      • Sorin Chereji said:

        Tine de gusturi presupun.

      • Harald said:

        @Sorin Chereji – nu e vorba de ”gusturi”, religiile abrahamice sunt expansioniste, așa s-au răspândit pe toată planeta. Și nu s-au răspândit cu tancuri, cum s-a răspândit comunismul. S-au răspândit pentru că reprezentau efectiv un avantaj evolutiv, pentru oricine a înțeles ceva din teoria evoluției.

  3. dada said:

    Harald = neocon

    • Harald said:

      @dada – termenul ”neocon” face parte din propaganda neomarxistă, e folosit în general de postacii lui Merkel. Iar nickname-ul ăsta l-ai mai folosit și pe alte platforme, tot pentru propagandă neomarxistă. Încercarea de a mă discredita prin astfel de etichete spune ceva despre tine, nu despre mine 😛

      În realitate, ”neoconii” sunt doar pe post de straw man pentru neomarxiștii asumați. Conservatorii ”de școală nouă” sunt doar neomarxiștii infiltrați în partidele conservatoare, însă ei nu sunt niciodată atacați de postacii lui Merkel.

      • dada said:

        Da, așa este!
        Propagandiștii se reped întotdeauna să pună etichete, își etichetează interlocutorii în loc să dezbată idei. 😛
        Harald propagandist neocon „de rit vechi”. 😛

      • Harald said:

        @dada – vezi că tu ai început prin a pune etichete, bivole! 😛

        Iar asta fără să comentezi nimic la subiect. În lumea civilizată se numește trolling ce faci tu, iar asta demonstrează două lucruri: nici n-ai argumente să combați aserțiunile mele, dar nici nu ești capabil să-ți ascunzi frustrarea pe tema asta.

        În rest, articolul de față e despre Afghanistan, nu despre @Harald. Vorbește cu Mihai Buzea la capitolul ăsta, că el chiar a scris un articol despre @Harald și chiar l-a publicat, am și comentat la el 😛

  4. Obregia said:

    Litiul este cel mai bun stabilizator al dispozitiei pe termen lung, insa devine toxic cand nu este bine controlat (analize precise periodice si ajustarea dozei). Trateaza atat mania cat si depresia, manifestarile extreme ale tulburarii afective bipolare.
    In Romania, se foloseste in mod uzual valproatul de sodiu, cu efecte similare litiului insa fara riscurile asociate litiului.
    Concentratiile de litiu (extrem de mici) care se folosesc la medicamentele din sfera psihiatriei NU justifica distrugerea unei tari pentru acapararea acestor resurse, cantitati mici existente in alte zone ale globului sunt mai mult decat suficiente pentru medicina mondiala.
    La baterii, acumulatori, cantitatea de litiu este cu mult mai mare si doar pentru acest domeniu zacamintele afgane devin o prada.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: