Atenție!!!! text satiric!!!!

Cât crezi că o să mai dureze războiul?, m-a întrebat Ema și eu i-am spus că ani de zile, ani și ani și ani, atât de mult încât o să uităm cine l-a început, cine e bad guy și cine e good guy și de la ce ne-am luat.
Refugiații o să-și crească nepoții în alte limbi, privind bombardamentele la televizorul care trăncăne în spaniolă, italiană și-n germană, războiul se va întâmpla într-un departe pixelat, preluat de sateliți și presărat ca boabele de porumb gâștelor casnice, spart de spoturi publicitare care ne vând pastile de ficat și prafuri pentru dureri de bilă.
Războiu e o mâncare grea, mai ales consumat seara, la jurnalul de știri.
Se-ntreabă bula de ce nu-l mățește nimeni pe Putin.

Cum ar putea? Dacă s-ar elibera un scăunel de pe balansoar, nu am putea să mai găsim vreodată echilibrul. AntiCriștii sunt puțini dar necesari.
Fără întunericul lor, am fi toți imateriali, lipsiți de umbre, cu vieți sărace-n alegeri.

În Leagănul Pisicii, Vonnegut explică războiul ruso-ucrainian mai bine ca orice geo-strateg.
Trăim împuținați de înțeles, privind realitatea prin geamuri murdare.
Trăim vieți lipsite de mister, împinși spre pâlpâirea caldă a unei religii a minciunii.
Trăim prin proxi dramele altora, pe Netflix, pe tik-tok, pe instagram, numărând likeuri și inimioare care nu țin de cald mai mult de 3 minute, așteptând sfârșitul timpurilor și sosirea lui Messia.
Dar Messia nu mai vine.
Nu are nevoie, bagă telemuncă.
Are webinarii și conferințe pe zoom, minunile se-ntâmplă pe croma, cu figurație, cut și hai să mai tragem o dublă.

Nimeni nu vrea să-l omoare pe Putin, căci fără el cu cine ne mai jucăm?
Cu Erdogan?
Cu Xi Jinping?
Sunt niște glume. La castingul de diavoli nu ai de unde să alegi.

Putin o să rămână.
Iar între timp, așa cum zice cel mai mare filozof și umanist al secolului XX, Kurt Vonnegut:

“Pay no attention to Caesar. Caesar doesn’t have the slightest idea what’s really going on.”