ihtiosaurus funeralus partea a II a

gonim printre orezarii si plantatii de trestie de zahar, ghida baga niste statistici despre productia de rom, melasa si zahar dar n-aud nimic de chioraitul matzelor partenerilor de tur flamanzi, parcam abrupt pe-o strada desfundata in dreptul unei cosmelii, beeeei, pe cine faci tu cosmelie? restaurantul cantanero din lambayeque este un altar al cuisineului peruan, bucatareasa are 5 medalii de aur si 6 de argint pe pieptu-i de arama si face niste flicflacuri de exceptie cind prepara ratza cu orez, locul e atat de faimos incat coada serpuieste pe scari afara, haaaaat dar ghida se strecoara miseleste, ii cade-n carca unui nenic in costum care tzine de unul singur piept invaziei de nehaliti, ii zice parola si omul preia pachetul si-l imparte, 2 la masa asta, 3 la astalalata, alti doi colea, pic cu cocalarii hamesiti, eleganta le dau meniul sa se uite ei primii, gorobetii il iau si dupa 12 minute inca-l privesc hipnotizati, ce-o scrie fratioare inauntru, critica ratiunii pure? e praf de-un deget pe masa si in lumina soarelui il vad depunindu-se pe ceviche, astept ca la administratia financiara sa depun declaratia 200 dupa un aji de gallina, vine-n jumate de ora, iu-huuuu, ghida-si frange mainile distrusa ca balamucul amesteste chelnerii si servirea merge lent ca ochiul mortului, cocalarii-si sug dintii cu gandu la desert, am terminat si ma ridic, pe scaunul meu caldutz inca se arunca 14 corbi, incet incet grupul se strange afara, inca un sfert de ora si ies si cele 3 babe isterizate ca, de atata graba, le-a stat porumbu-n gat, ghida ne numara si ..nu suntem toti, perechea latino americana apare agale, ne grabim undeva?

 

da manca-v-as guritele voastre, ne grabim ca uite, dupa un pranz de doua ore ti-au ramas doar 23 de minute pentru piramidele de la tucume, cocotati pe taximoto satenii casca ochii la meciul de fotbal de pe stadionul de la baza unui delusor de noroi uscat, ce delusor soro, asta-i piramida 1, mai sunt vreo 25 inauntru, nu pot fi vizitate da’ pentru aia care nu-si borasc sufletul de caldura si nici cevichele de efort e o panorama castoaca din varful dealului, alerg prin vipie urmata de cocalari si perechea latino care abia se tarasc, fund de mare urias, 226 de hectare presarate cu tzutzuroaie, dupa ce civilizatia lambayeque a dat ortu popii alte culturi au preluat piramidele, pe una din ele au dat cu culori chimu care o ardeau fauvisti, ghida incearca sa adune gainile la microbuz, puuui-puuuui-puuui, babele s-au ferit de canicula in muzeul in sitio, o sala cu machete puchinoase s-un craniu, restul sunt spulberati in sapte zari, pipi-apa-suvenir, ghida sta sa planga, hai ca suntem toti, forja pe sosele si uite-ne fratioare descalecand la muzeul lordului din sipan, a mai a dracu descoperire arheologica a ultimilor 90 de ani din peru, da’ ce zic eu, america de sud.

telefoanele, aparatele foto, totul se lasa in masina, va rog ascultati-ma si nu incercati sa le luati cu voi ca pierdem timp, 7 cordoane de protectie, ne-afundam in mormantul visiniu-kitchos facut dupa chipul si asemanarea sitului arheologic unde lopatica si maturica au scos la iveala dupa vreo 1800 de ani de intuneric pe stapanul Sipanului, strabunul lui, sacerdotul si sacerdotul razboinic, cu totul vreo 15 morminte ai caror ocupanti sunt descifrarea misterului unei faimoase fresce din muzeul larco despre care se credea ca este o reprezentare a zeilor dand pe soseaua gatului sange ceremonial dupa un caft simbolic, ne-nvartim printre comori: tona de platose de aur si cochilii de scoici exotice, iote si-o penseta de aur cu care lordul isi smulgea barba ca nu o ardeau defel tarabostes pe meleagurile astea, podoabe cu omul caracatita, omul caprioara si omul crab.

 

in fatza se deschide o replica a coparseului lu’ boss: avem copilul care purifica locul de veci, cainele care te trecea pe lumea cealalta si la intrarea in mormant strajerul, uitati-va la picioare zice ghida, are unghiile facute, haha, glumesc, nu are labele picioarelor, au fost taiate ca sa nu fuga: sa stea si sa-si apere stapinul chiar daca ar vrea sa bage o plimbare pina la colt sa vada meciul, da’ ati vazut oasele lui lord of sipan? nu prea soro, n-o-r-m-a-l, nici nu aveati cum pentru ca au fost strivite de greutatea podoabelor iar stapanul sipanului avea o boala degenerativa a oscioarelor-deh, prea mult sex cu sora si cu matusica-basca avea muschii atrofiati din cauza vietii petrecuta in lectica, curat wall-e.

 

in mormantul lui sacerdote au dat de nevasta la picioare si de concubina la cap, caine si copil si-n plus o gramajoara de statui cu pitici venerati in cultura moche, alergam printre vitrine, ghida latra sacadat: iote la cercelul asta enorm de nas, de fapt un disc gigantic de aur, punindu-l in fatza gurii crea un ecou si-i impresiona pe saracani, ce voce frumoasa are seficu isi ziceau si se aruncau la pamant, hap s-a stins lumina, hm, o pana de curent? nah ca se reaprinde, ghida mareste pasul, hap din nou bezna, e aproape 6 si muzeografii o ard ca la carciuma, scaunele pe mese si carati-va acasa, in ultimele cutioace sunt niste megapodoabe, 1 milion de para au fost cheltuiti ca sa fie cumparate intr-o licitatie sothesby o aparatoare de coccix, cercei si alte cateva zdranganele, toate au fost ciordite inainte ca arheologii sa inceapa oficial excavatiile, dupa s-a schimbat treaba, in fiecare poza apare cite-un militian care vegheaza demn asupra lucrarilor, afaraaaaa, suntem impinsi pina in sala cu indieni cu baterie, scena de la curtea stapanului sipanului, un caine mecanic da din coada si un fierar agita un ciocan, cocalarii raman paf si urmaresc uluiti balciul tehnologic, gata, e 6.05, suntem stuchiti in strada si ..marinimie, puteti sa faceti poze cu exteriorul muzeului.

 

perechea latino nu mai pridideste sa pozeze lasciv cu mormantu de beton, un nene cu chica isi cumpara 4 kile de amulete cu lord of sipan, o blonda pe la 50 tropaie in spate, are bus la 6.45 inspre trujillo, il pierdem pufneste catre sotz, el isi mangaie barbutza ingrijorat, si eu am bus la 7 si curul strans, ghida ii aduna intr-un tarziu pe clicclochisti dar dupa 4 minute fraaanaaaaa, am oprit la magazinului de napolitane kingkong, cu chiote 80% din microbuz coboara sa-si cumpere tumbes reales, sicriutzuri dulci cu 8749 de calorii, sotul blondei e si el parte din hoarda dezlantuita, 6.18 tasnim, claxoane, turbare, contrasens, si iata ca la si 28 cei doi ajung la statia lor de bus iar eu la si 30 la a mea, traiasca fittipaldi.

welcome to jurassic park, stewardesa robotica imparte biletele de bingo dupa cina fripturoasa, iiii-haaaa, ce pot sa castig? nimic ca esti straina si daca-ti ies numerele trebuie sa le faci cadou vreunui nenic din bus pe care-l simpatizezi, o aleg pe bufnita curioasa de linga mine, joc cu gandul la bunastarea ei, 45, 18, 72, 20 de minute nu se intampla nimic, stewardesa ne intinde intrebarile ajutatoare: de cate ori se schimba soferul intr-o calatorie pe busurile companiei cruz del sur? o babutza stie si uite cum alege doua numere, pierd cu demnitate si ma culc, noaptea e un sfetnic bun.