lectia de zbor pe baza de polen

alex e chimist si impartaseste cu celebra noastra academiciana, pe linga profesie, si curiozitatea de baba iesita la portita, la spart seminte si interogat tineretu surprins in drum spre garla: “al cui esti ghea?”, al lui orez sau al lui mosor sau al lui papushe, pac, social networkingu pre-facebook iti scana originea, nici nu era nevoie sa-ti afisezi statusu, il stiau din start; alex are acelasi nas de etnochimist, prinde iute din vorbe formula moleculara a romaniei moderne: deci la voi nu e voie sa fumezi iarba? nu prea cunosc legislatia asa ca o dau cotita, ca ai voie sa fumezi dar daca te-au prins cu x grame pe tine, te-au saltat, ma cam balbai si alex se prinde ca’s praf asa ca zice “stai fetito linistita, vin la voi in romania cu un ghiozdanel de maricica si daca ma baga la parnaie, n-am nicio problema, scap ca ii mituiesc pe politisti. doar sunteti corupti nu?”, suntem prietene, asta-i avantajul cu noi ca memoria dispare la fosnetul banutilor, ca vederea se blureaza si constiinta se dizolva, ca NaCl in H2O. chimie curata.

Mamele au scos kiturile de folosire ale copiilor, ciocane de plastic, plastelina, creioane de colorat, inutile, piticii ciordesc tartinele cu pasta de masline si le-ntind prin camera, alex a disparut, unde e? dupa po-po, ce e po-po? polen special, rafinat printr-o sita la cativa microni, blissssssss, curat breaking bad, am lovit la tinta: alex are un altaras in casa unde se roaga pentru sanatatea scenaristului serialului cu profesorul de chimie genial care nu mai vrea sa fie bugetar si se apuca sa faca metamfetamina.

ssssssshhhhhhhhhhhhhhhht, suge din joint, plamanu se tavaleste-n fum de fericire, alex isi tine respiratia mai ceva ca omu din atlantis, huuuuuuuuuuuuuuh, un nou record mondial, rastamanul-columbian-infiat e la rand, trage si el polen in trahee, il baga pina-n varful degetelor de la picioare, mirosul dulceag urca in noaptea rece, te ia de colturile gurii si te ridica pe tigla acoperisului, ce frumos se vede de aici, esti un zeppelin, nu, suntem o formatie de zeppeline care survolam martignyul, quel voyage, quel voyage zice alex si despica aerul cu mana, oxigenul, hidrogenul, xenonul, ozonul si radonul in stanga, azotul, dioxidul de carbon, neonul, heliu, kriptonul si argonul in dreapta. primordial.

suntem in fatza televizorului, cum am ajuns inapoi in casa? cred ca pe horn, privim tamp vreo 3 ore jumate cum se scurge incet-incet, intr-o tranzitie anevoioasa, scroll-ul de la cars 2, cee-muuuuuulti-oaaa-meeeee-niii-auuu-muuuun-ciiiiiit-laaa-caaaaaaaaars-d-ooooooo-i, vorbele ies lungi si laaate din gura, le pui linga canapea, par pufoase si elastice, poti sa sari pe ele ca pe o trampolina.

incepe….rioooooooooooo, rastamanul baga samba alaturi de pasarile tropicale de pe ecran, fiica’sa lu alex tropaie aritmic, copiii rag fericiti, po-po-ul pune stapanire pe incapere, nevasta lu alex priveste manios peste burta enorma, a tras si dinsa dintr-un joint acum 9 luni da’ a uitat sa dea afara si uite ce-a patit, mu-ha-ha-haaaa, ce gluma buna, leo rade si francois rade si maude rade si fabio rade, dar nu!!!!, papagalul albastru din rio este rapit de braconieri, “oooooooooooo nooooooooooo”, revolta si extaz, quel voyage zice alex care tocmai s-a intors din viitor, obosit si usor infometat, papagalul albastru o sa fie bine ne asigura. iar romania este noul ierusalim. domnului sa ne rugam: pentru pace. si pentru po-po.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: