sfarsitul e aproape, radeti si va pocaiti

“Beware of the man who works hard to learn something, learns it, and finds himself no wiser than before. He is full of murderous resentment of people who are ignorant without having come by their ignorance the hard way.”-cartile lui Bokonon, Leaganul Pisicii de Kurt Vonnegut, 1963.

cam doua sute de pagini care explica limpede cine suntem, ce ne face fericiti, de ce ne dam in cap in numele crucii, de ce nu e bine ca sergiu nicolaescu sa fie incinerat, de ce avem nevoie de coreea de nord, ahmadinejad si cine l-a inventat pe osama bin laden, cum a supravietuit fidel castro si cuba revolutionara pina acum, doamne dumnezeule ce simplu este totul si ce simplu este totul si cit de simplu este totul, iti ridici ochii din cartea apostolului kurt, trimis pe pamant sa te lumineze si, luminat, nu te mai enervezi cind privesti buzele lui gadea stropsind minciuni, nu te mai manie spagatul agramat al lui badea, toti sunt aici pentru ca, zice capitolul 74: “People have to talk about something just to keep their voice boxes in working order, so they’ll have good voice boxes in case there’s ever anything really meaningful to say.”

in 2004 m-am intalnit pe plaja cu-o colega blonda, citea “leaganul pisicii” pus cu forta in colectia raftul denisei, un nume la fel de blond ca si ea, “ce prostie” mi-a zis, “mi-am cumparat-o de la chiosc de aici, mai bine imi luam story”, morala? “Maturity,” Bokonon tells us, “is a bitter disappointment for which no remedy exists, unless laughter can be said to remedy anything.”

1 comment
  1. Alina Maghiar said:

    Ce ma bucur ca pomesti de “cat’s cradle”, o citeam in engleza imprumutata de sora-mea.
    Peste treizeci de ani de atunci si tot am in cap descrirea mirosului oribil de fumat din gura savantului, miros care l-a indepardat pe pusti de la studiul matematicii sprea alte interese (la nevasta meditatorului).
    Imi aducea aminte de decizia mea de a nu da la universitate, bunicul meu fuma nationale, isi corecta manuscrisele avand niste lentile de ochelari juma de sfera, statea practic lipit peste hartie.

    In 2005 a publicat ” A man without a country”. Prima lui carte din 1999. Se citeste dintr-o suflare, aproape am citit-o toata la o cafea in Borders, librarie inchisa acum. (Portocalie si nume visibil a provocat o ridicare de umeri rece la cumnatul meu republican cand imi rasfoia prin carti, era prima pe raft.)
    Kurt Vonnegut zicea ca cel mai bine ii vezi pe americani in cartea lui Alexis de Tocquevilles Democracy in America.
    Bineintels ca am cumparat-o si pe aceea, jurand ca de acum incolo am sa cumpar rece, din timp, fara impulsuri de astea direct din librarie. Bineinteles ca nu s-a intamplat,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: