adaptarea la mediu a cersetorilor din toscana.

inainte de englezi cu piscina si veleitati artistice, in castiglione del lago stapanea familia chiusi care si-a tras un castelas colea, la lac, unul mai acote, pe un deal, ce s-a intamplat cu ei? vremea s-a intamplat, prima carmire spre cald a naturii facuta acum cateva sute de ani, care a adus ploi torentiale, inundatii, alunecari de teren, pamantu isi punea poalele-n cap si se ducea-n lac sau la vale, peste alte case, carevasazica nu mai aveai pamant, deci nu aveai valoare, s-a zis cu familia chiusi care a fost inlocuita de papa cu alte macaroane ambitioase.

gramezi de italieni se subtiaza in sir indian, picura unul cite unul pe cararuia stramta de pe meterezele castelului, se opresc si scruteaza orizontul, degeaba, fereastra angelei merkel nu se vede de aici, in curte, la picioarele lor e un amfiteatru, un chiosc de bilete care vinde inghetata si cafea, in mansionu familiei chiusi e expozitie de zmee poprite sub bolti pictate bogat cu nuduri de zeitati cu capul mic si fundul mare. de la dieta, desigur, in magazinele presarate in orasel, se lafaie mistretul tras in matz, carnati si prosciutto, paste pastelate, borcane cu tartufo, sticle de vin, multe sticle de vin, butoaie de vin, un baiat de pravalie ma fugareste cu un cartonas verde pe care scrie 6%, hap?, da ce-am facut domnu?, inca nu am facut nimic, insa daca o sa cumpar de la el ulei de masline sau pulpa de mistret, primesc reducere, in ciuda harababurii turistice si a puhoiului de lume, umbria nu se simte bine. sau ma grabesc?

cortona, cocotata si ea pe-un varf de deal, a fost facuta celebra de un siropos film numit “under the tuscan sun” scos de hollywood acum 10 ani, diane lane vine din america, inselata de sotzu, cumpara o casa, pentru ca pe vremea aia probabil chiar puteai sa te atingi de preturi si da drumul la furtuna imobiliara a zilelor noastre, soseaua gafaie la deal printre biserici de la 1300, hai 1400, o poala de castele si de turnuri, hai spre parcare, canci, un atlasib a fatat in mijlocul drumului 50 de romani cu nevoi urinare, pe aici nu se trece.

gafai pe sub portile de piatra etrusce, pe panta etrusca, peste piatra cubica etrusca sau poate bucuresteana, cine poate sti unde a vandut videanu mostenirea rutiera a capitalei, hap, falca se loveste de genunchi cind dai de prima piata, steme heraldice sapate in piatra, fresce la vedere, un teatru, catedrale si carabinieri geana pe parcagii, gata sa-ti bage mana-n buzunar daca ai intarziat 2 minute si ai terfelit peisagiul, purcoiul de nemti veniti cu motoare isi tarasc cu greu cizmele de bikeri, luptand cu gravitatia magazinelor de ceramica sau cosmetice, uite ulei de masline, sapunuri, paste, reapare mistretul, de unde au frate astia atatia mistreti? or avea mai multi ca nea tiriac la balc? si daca da, de ce nu-si ia tenismenu un teren de vanatoare pe aci, ca-i mai buna si infrastructura, si industria alimentara si coruptia e ca la noi, doar suntem cu toti urmasii dacilor: etrusci, italieni, romanasi, deci nimeni nu o sa se uite in pravalia lui, cum ‘pusca mistretul legat de gard ca o zeita artemis cu mustata-ghidon.

o batranica mitraliaza rapid niste vorbe, zice ca o sa ploua iar, ma avant printre bisericute de piatra si gradini de carciumarese si muscate, trandafiri si alte clopotnite si narcise, incepe sa ploua. o tiganca a descoperit un nou sistem de cersit: vopsita pe fatza cu alb, sa nu-i citesti tenul, imbracata in haine albe de calugarita, ai crede ca este una din statuile vii impietrite in strada, care pentru 3 firfirei isi schimba pozitia, si-ti sperie copilasu. nu, aici avem de-a face cu o inovatie, tiganca noastra, un soi de camerista grasa, umbla cu o tigaitza in mana, o agita frenetic in fatza turistilor si cere bani pentru ca este gravida. nu incearca sa vrajeasca pe nimeni prin arta “nemiscarii”, nu canta, nu are un costum demn, nu produce nimic care ar merita bani. fecundarea sa este un miracol in sine pentru care noi, crestinii si chiar si chinezii astia taoisti, ar trebui sa platim. cine a mai vazut tigan gravid, vopsit cu var pe fatza? minune, minune, domnului sa ne rugam, daca as avea loc, as inalta aici si acum, in mijlocul pietei din cortona, o troita.