Scurt tratat despre tați și vecine

Mama merge la serviciu. Pleacă dimineață, când nici lumina nu coboară din pat, mai stă 10 minute în căldura plapumei lumina dar mama nu își poate permite luxul ăsta, așa că pășește în întunericul violet, când cocoșii visează că sunt șoimi, ațipiți în cotețe. Și eu rămân în pat, urmărind lipăitul pașilor mamei pe parchet, scârțâitul ușilor șifonierului, murmurul apei în baie, zgomotele mici care schițează începutul zilei pentru mama care trebuie să plece la fabrică, la capătul orașului, lăsându-l acasă pe el, care e schimbul doi, și acum cucerește și partea ei de pat. Halal victorie.
Tata doarme. Sforăie cu capul întors într-o parte, doarme pe burtă, cu mâinile cuprinzând salteaua într-o îmbrățișare de sinucigaș care s-a aruncat de la etajul 9, întinzându-se într-o baltă pe caldarâm.
Aș vrea să se sinucidă. Să se arunce de la etajul 9, din apartamentul amantei, să se strivească în fața geamului nostru de bucătărie, de la etajul 1. Să stau și să mă uit la el, capul într-o parte, ochiul sticlos și să-l întreb dacă îi pare rău că o înșală pe mama cu vecina de la 9. Nu putea măcar să meargă la altă scară? Chiar atât de lene i-a fost? Muieți-s posmagii?

Mama nu știe că tata umblă cu Viorica de la etajul 9. Tata nu știe că eu știu că el își duce cămășile călcate de mama, obrazul bărbierit cu pasta de ras pe care o cumpără mama, mațele pline cu mâncarea pe care o gătește mama, picioarele încălțate în șosetele cârpite de mama, le duce pe toate la etajul 9 de unde coboară cu un parfum acrișor înmulțit cu un iz de sudoare și ochi aburiți ca o oglindă de care ai stat prea aproape cu gura. Pe la 2 coboară, și pleacă la serviciu, mai demult mă pupa cu gura aia care intrase sub capotul Vioricăi de la 9. Mă feream, el nu știe că eu știu de aventura lui care ține de 2 ani deja. Sau poate știe dar nu-i pasă.

Maria mi-a spus ieri că și tatăl ei se iubește cu o vecină. Am răsuflat ușurat când am aflat că nu sunt singurul, că există mame care merg la fabrici la capătul orașului iar soții lor sunt mai leneși decât tata, nu urcă 8 etaje ci unul, sună la ușă și un alt capot cu flori se deschide peste un trup de casnică. Pentru că și Viorica și vecina Mariei sunt casnice. Ele nu se trezesc când noaptea e densă și abia începe să se deșire un pic, pe la margini, ele nu lipăie pe podele reci, atente să nu trezească soți obosiți, că au venit târziu acasă, că muncesc schimbul doi și după, au băut și ei un trăscău, cu băieții. Ele nu au cearcăne și nu cunosc lumina albă a neonului care pârâie și pocnește nervos în stația de metrou.

Maria mi-a zis că vecina i-a făcut farmece lui taică-su, că el e om de casă. Și că mama ei știe și a mers la o vrăjitoare, să îi deslege cununiile sau cam așa ceva.
Eu aș merge la o vrăjitoare să îi deslege lu tata conștiința și să-l facă să se arunce de la 9, pe geamul de la bucătărie al Vioricăi, după ce va servi un pahar de lichior de ouă și îi va spune așa: Relația noastră se încheie aici. Urăsc nespus capotul tău cu flori și faptul că ești casnică și nu ai altă treabă decât să strici armonia unei familii liniștite. Adio.

Pooooooc!!!!

Oare de ce sunt tații atât de leneși și nu își iau amante în alte blocuri? Oare mă poate ajuta o vrăjitoare să o mut pe Viorica în Drumul Taberei?