Ceaușescu și Australia

Vreți să auziți o poveste?
Rob are vreo 60 de ani, pălărie colonială, pantaloni scurți, bocanci și accent zdravăn de Queensland care se ițește de sub borurile pălăriei, ca picioarele unui hermit crab care se chinuie să pară o piatră.
Povestea este despre Cook, căpitanul care a descoperit Australia în 1770, geniul cartografiei, matematicii, navigației și nutriției, care a găsit în varza murată partenerul de nădejde în lupta împotriva scorbutului. Cook însă, ca orice erou modelat de mitologie, și-a pierdut in povestea lui Rob adâncimea, fiind condamnat la o bidimensionalitate de desen animat.

Era deprimat, pentru că, perfecționist fiind, nu i-au ieșit lucrurile cum trebuie, și asta pentru că, ghinionist fiind, s-a lovit în plin de piedicile ridicate de culturi diverse, ambiții complexe și inepții imense.

Cook este un mare om, un mare explorator iar australienii nu sunt copiii pârnăiașilor trimiși aici de HM George al III-lea, regele cu pipi albastru de la porfiria, o boală neplăcută pe care o făceai de la arsenicul din machiajul purtat de nobilime la mijlocul secolului XVIII.

Complexele de inferioritate dau naștere legendelor uluitoare. Noi suntem copiii dacilor, descălecătorii lumii, inventatorii creștinismului, creatorii Upanishadelor și tați ai lui Tarzan și Dracula.

Australienii sunt mânați de aceeași teamă că primesc brățara mov, de all-inclusive, care stă la încheietura popoarelor plicticoase, polonezi, austrieci, chilieni sau canadieni, neamuri despre care doar săpături istorice pot scoate cuvinte de laudă, acum tăvălindu-se într-o mediocră uniformitate.

Nu e cazul să cădem în divizia B a națiunilor cu n mic.
Noi îl avem pe Cook, spionul, omul de știință, geniul astronomiei despre care David Hunt, autorul lui “Girt, An Unauthorised History of Australia” spune că ” he arrived between 60,000 and 164 years too late to discover Australia, depending on whom you listen to. […] By the time Cook got around to not discovering Australia, spanish eyes had gazed upon her emerald rainforest, a Dutch psycopath had bathed her beaches in the blood of his countrymen, and her northern shores had serviced China`s sexually adventurous and erectilely challenged for at least half a century.”

Cartea lui Hunt este o serie de 6 ore de ciocane, baroase și picamere care dărâmă, sfărâmă și topesc legendarul soclu pe care a fost cocoțată persoana lui Cook. Nu numai că nu a fost omul care a descoperit Australia, ci a fost un marinar mediocru care a reușit să nu vadă marea barieră de corali și, astfel, să-și vâre cu dibăcie Endeavour-ul în ea. Mai mult, trimis să măsoare trecerea lui Venus prin fața soarelui, a dat chix, silind Royal Society să renunțe la măsurătorile pe care le-a făcut (și astfel dând o lovitură demersului de a calcula distanța pământ-soare).

Cooktown, 1770, breloace și șorțuri, brichete și boluri de cristal cu nenea Cook, cu anul descoperirii continentului. Au și ei Burebiști și Decebali, Țepeși și Ștefani cei mari. Tuturor li se suflă în fund, aer cald care îi ridică în panteonul minciunilor  gogonate.

Și uite că domnu Hunt reușește să lămurească și misterul suflatului în fund. În aceeași fabuloasă istorie neautorizată a Australiei, David Hunt spune că, atunci când corabia dumitale, navigator de secol XVIII, trecea ecuatorul, tot echipajul se făcea răngi iar virginii, cei care treceau prima oară peste burta de bere a pământului, erau aruncați în apă. Cum marea majoritate a marinarilor habar nu aveau să înoate, corpurile erau pescuite din ocean și cei care reușeau să se trezească o făceau pe punte, cu nădragii în jurul gleznelor și lângă, zâmbindu-le ghiduș, cu un coleg aplecat lângă găozul dumnealor, cu pipa în gură, suflându-le fum în anus. Căldura fumului de pipă, se credea atunci, încurajează revenirea respirației.

Vreți să auziți o poveste?

Australia își sărbătorește ziua de naștere pe 26 ianuarie. Le-am zis deja că noi îl sărbătorim pe Ceaușescu. Un popor întreg care suflă fum cald în fundul unui trecut înecat, sperând că o clismă cu tutun îl va readuce la viață. Și acum vorbesc despre noi, nu despre australieni. Ei sunt fericiți să-l gătească pe Cook, hawaian style și să înghită a-n-șpea oară povestea misteriosului, incredibilului, genialului căpitan care a găsit al 6-lea continent chiar dacă era înconjurat de idioți, bețivi, hoți și inepți care nici măcar nu-și mâncau porția de varză murată.